CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

TOP AUDIENȚĂ
PROZĂ

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
PROZĂ


Acasa > Impact > Scrieri >  


Autor: Aurel Conțu         Publicat în: Ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017        Toate Articolele Autorului

Drumul apelor, 30 ( roman )
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ingrid îmi luminase ziua, dăduse sens existenței mele precare, aducându-mă din nou în zona aceea de confort spiritual, in the perfect spirit of truth and life, cum ar zice englezul, care-mi trezește interesul, pofta de viață, dorința. Fără să stau mult pe gânduri, formez numărul de telefon al Mariei, care îmi răspunde destul de greu.
- Wow! Tu erai?
- Eu.
- Ți-ai schimbat numărul?
Îi explic pe scurt ce s-a întâmplat. Apoi adaug:
- Să știi că situația nu-i roză deloc nici acum!
O aud respirând greu, uimită și îngrijorată în aceleși timp.
- Numai gura e de americanii ăștia împuțiți! reia într-un târziu. Cum naiba să nu vă găsească cu toată tehnica lor?
- Nu știu. Mă mir, totuși, că avem semnal!
- Cu atât mai mult!
- Chiar și așa autoritățile americane sau caraibiene, habar n-am care, n-ar putea face mare lucru! Sunt o mie de oameni aici, iar pirații au arme și nu par tocmai prietenoși! Cred că ar fi în stare să arunce vasul în aer sau să-i dea foc!
- Doamne!
- Nu-i de glumă cu ei!
- Să ai grijă! mă sfătuiește ea cu o voce stinsă, plină de compasiune.
- Am încuiat ușa și vorbesc în șoaptă, cum auzi! Îți dai seama ce-aș păți dacă m-ar surprinde cu telefonul în mână? M-ar împușca fără să clipească!
Simt că vocea i se oprește în gât.
- Și cine ai zis că plătește? revine, trecând de la una la alta.
- Unul Voquin, cu care întâmplător sunt prieten, dar nu sunt prea mândru de aceasta!
- De ce?
- E suspectat de omor. Alt prieten de-al meu, Thomson, care este agent FBI, îl urmărește de vreo zece ani pentru tot atâtea presupuse crime!
- Înseamnă că e foarte deteștept!
- Paradoxal, plătește și pentru polițist și pentru Ingrid, femeia cu care umblă acum și care este nepoata polițistului, fără să mai vorbesc despre mine.
- Asta voiam să te întreb! Presupun că v-ați cunoscut pe vapor! De unde acest exces de generozitate?
- Nici eu n-am înțeles. Zice că mă cunoaște mai de demult!
- Spuneai că trăiește în Franța?
- Da, dar la origine este român.
- Probabil de asta. Important, până la urmă, este să-și ducă planul la bun sfârșit!
- N-am nici cea mai mică îndoială, să știi! Mâine mă și văd în avion, iar la noapte, sunându-ți la ușă!
- Bine că mi-ai spus! se bucură fără să-mi dau seama de ce.
- Ești cu cineva? o întreb, simțind un vârf de cuțit în inimă.
Păstrează un moment de tăcere, care poate să însemne orice.
- Nu vreau să vorbesc acum despre asta. Nu înainte să le fac de patruzeci de zile copiilor și lui Virgil! Dacă poți să înțelegi!
Înghit în sec.
- Înțeleg, desigur, dar se pare că nu-i numai atât? mă trezesc reproșându-i aproape acuzator. Mai e ceva!
- Sau cineva, vrei să zici! Da, există!
- ?!
- Omul însă e complet dezinteresat, continuă parcă dorind să mă liniștească. Mi-a fost alături în momentele acelea cumplite, îmi este alături și acum, nimic mai mult.
- S-a mutat la tine?
- Doamne, ce-ți trece prin cap!
- Ce-i mai rău, cred! Nici nu mi-ai spus dacă pot trece mâine să te văd, în schimb te-ai bucurat că te-am anunțat... din timp! Ce-mi ascunzi, de fapt?
Tace din nou. Mă gândesc că am întins prea mult coarda.
- Eu zic să vorbim mâine mai aplicat, îmi răspunde cu întârziere și cu o oarecare răceală în glas. Multă baftă și mult noroc! îmi mai urează și închide, lăsându-mă cu gura căscată. O supărasem, probabil, și-mi meritam soarta. Nu pot trece însă atât de ușor peste suspiciunile mele bolnăvicioase și-o sun pe Ioana, sora mea, care stă în același bloc cu Maria.
- Te dădusem dispărut! îmi răspunde ea pe un ton glumeț. Cum e vremea prin Caraibe?
- Ca în Caraibe, îi răspun pe același ton. Ce mai faci?
- Îmbătrânesc.
- Pe Maria ai mai văzut-o?
- O văd în fiecare zi.
- Singură? forțez un pic nota.
- Câteodată o văd singură, câteodată cu un bărbat. Uneori rămâne și noaptea, dar n-aș putea jura pe cruce, fiindcă n-am timp să mă uit după ei! Știi că nu mă prea interesează ce fac alții!
- Tu ce crezi, totuși?
- Este ceva între ei, vin la braț, pleacă la braț, ba o dată i-am văzut și sărutându-se! Să nu-mi spui că ești gelos!
- Ar schimba cu ceva lucrul ăsta?
- Nu știu, dar dacă mă rogi frumos mă pot interesa. Tanti Aglaia le știe pe toate!
- Te rog. Te sun eu mai târziu!
Închid și-l sun pe Grigore, fratele meu, coleg cu Maria la institut.
- N-aș vrea s-o acuz degeaba, îmi mărturisește el, o văd cam des cu șeful în ultima vreme. Eo chestie mai veche, de altfel, nu cred însă că te înșeală.
- Dar ce crezi?
- Mi se pare, mai degrabă, o relație de prietenie! Vorbește mai multe cu Ioana! Știi cum sunt femeile!
- Am vorbit.
- Atunci să ne vedem cu bine. Când ai zis că te întorci?
- Mâine seară.
Sunt la fel de contrariat ca și după discuția avută cu Maria. Sigur îmi ascunde unele lucruri, o cunosc prea bine ca să mă înșel. Nici eu nu fusesem, la drept vorbind, ușă de biserică, așa că pot s-o înțeleg. Mă rog în gând să nu fie cumva îndrăgostită de șeful ei, un profesor universitar renumit, după câte aflasem, chiar dacă era cu zece ani mai în vârstă decât mine.
Referinţă Bibliografică:
Drumul apelor, 30 ( roman ) / Aurel Conțu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2260, Anul VII, 09 martie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel Conțu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către administrația publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

TOP AUDIENȚĂ
POEZIE

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!