CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Accente >  





Drumul apelor, 26 ( roman )
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Se anunță o noapte cu lună, timpul se scurge însă greu, cu pași de melc, iar noi scrutăm neliniștiți întinsul oceanului, așteptând cu sufletul la gură atacul iminent al piraților caraibieni. Mai este o oră până la presupusul atac și toate punctele de atracție de pe vas rămân închise. Echipajul, în schimb, ocupă poziții strategice de o parte și de alta a punții pregătit să respingă un asalt. Eu asigur un loc la pupa, cu expunere maximă, alături de Thomson, având la dispoziție doar un încărcător.
- Nu tragi decât atunci când vezi agresorul la mai puțin de douăzeci de metri! mă sfătuiește el. Smith-urile astea au un recul dat naibii și scutură zdravăn! Ai grijă!
Îi mulțumesc cu un zâmbet pentru sfat, încercând, fără succes, să-mi reprim un tremur involuntar al genunchiului stâng. Aproape de noi îl zăresc pe Antoine Bossel, care mi se pare și mai slab în costumul acela de camuflaj, iar mai încolo pe Hoop. Evit să-i privesc în ochi ca să nu-mi trădez spaima, deoarece sunt foarte speriat. Puțin după ora douzeci își face apariția o navă de dimensiuni mici, care oprește cam la un kilometru departe de noi, lateral dreapta. Imediat sunt lansate la apă vreo douăzeci de bărci cu motor și cu echipaje formate din zece-cincisprezece oameni. Bărbații sunt îmbrăcați piestriț, au bandane pe cap și nu duc lipsă de arme ușoare, pe care le agită ostentativ. O scurtă privire prin binoclu îmi dezvăluie o faună greu de imaginat. Predomină bărbile negre, cicatricile, fizionomiile grotești, peticele din piele maronie aplicate pe câte un ochi, picioarele din lemn, mâinile cârlig, cerceii din buze sau din nasuri, așa cum mai vezi doar prin filme. Thomson privește și el siderat.
- Am dat de dracu cu ăștia!
- N-ar fi mai bine să capitulăm? întreb, simțind fiori reci pe șira spinării.
- Întreabă-l pe căpitan! Eu știu că nu vrea.
Amuțesc. Bărcile se apropie, turate la maxim, de vas, formează un șir indian, care începe să se învârtească în jurul nostru. Din cauza vitezei de deplasare e aproape imposibil să-ți alegi o țintă. „Princess” înaintează la turație maximă, dar nu poate scăpa din strânsoare. Una din bărci iese din rând și se îndreaptă glonț spre noi. Bărbatul conduce din picioare, sfidând orice pericol. Ține o porta voce în mână și ne somează să oprim.
- Ia de-aici! îi răspunde Grosetto și treage un glonț în direcția lui. Pirații răspund cu o ploaie de gloanțe, care, din fericire, nu fac victime. Cu fiecare rotire, cercul se strânge tot mai mult. Încep să le văd fețele încruntate, ochii sticloși, maxilarele strânse, zâmbetele. Și deodată se aud scrâșnetele cârligelor de abordaj cu două capete și funie care se înfing de marginea punții. Nu se mai aud nici motoarele bărcilor, semn că pirații s-au oprit și încep asaltul final. Mă aplec peste punte și trag o rafală la întâmplare, descarcând tot încărcătorul. Aud șuerul gloanțelor care-mi trec pe lângă urechi și mă retrag spre cabină, după ce arunc pistolul. Mai văd pentru o clipă capetele piraților apărând la marginea punții. Thomson se retrage și el. Instinctiv răsucesc cheia în broască, de parcă ar mai contact. De afară se aud strigăte, focuri de armă, zgomote, apoi deodată se face liniște. Mă aștept la ce este mai rău în timp ce difuzorul începe să cârâie și o vocea răgușită, venită parcă din fundul Pământului, ni se adresează într-o engleză primitivă.
- Toată lumea să predea de bunăvoie telefoanele, bijuteriile, banii și cardurile! Nu umblați cu prostii, fiindcă veți fi împușcați! Vom controla toate cabinele și fiecare om! Puneți cardurile într-un plic, pe care trebuie să indicati numele, disponibilul și codul PIN. În următorul sfert de oră sunt așteptați pasagerii din cabinele cu numărul unu până la o sută!
Eu stau la numărul șaptezecișiopt. Caut prin cabină un plic, îmi scriu numele, câți bani mai am ( 1000 de dolari, din câte îmi amintesc! ) și anul meu de naștere, care reprezintă codul PIN, apoi ies. Spectacolul de pe punte este dezolant. Pirații patrulează cu armele gata de tragere printre cadavre. Căpitanul și alți ofițeri zac fără suflare, fiind printre ultimii care le ținuseră piept. În total, sunt vreo treizeci de cadavre. Cei cu numere mai mici depuneau într-o cutie de lemn telefoanele mobile, în alta bijuteriile, banii și cardurile. Fac și eu la fel. Nu am decât un inel de aur, cardul și o sută de dolari mărunți, pe care-i scot rapid din buzunar, văzând privire deloc prietenoasă a piratului.
- Asta-i tot?
Dau din cap și fac stânga împrejur ca să nu-i vină vreo ideie prin cap. Nu pot să nu remarc că vasul se deplasează în altă direcție decât cea pe care o știam și mă gândesc că pirații ne duceau undeva în vreun ascunziș de al lor, urmărind, probabil, să ceară și răscumpărări.
- Stai! îmi poruncește el, venind către mine. Parcă te-am văzut trăgând de la pupa?
Ridic mâinile în sus și-l las să mă pipăie.
- N-am ținut în viața mea un pistol în mână! răspund. M-ați confundat!
Individul se scarpină nehotărât în creștetul capului.
- Fie și cum zici tu!
Referinţă Bibliografică:
Drumul apelor, 26 ( roman ) / Aurel Conțu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2253, Anul VII, 02 martie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel Conțu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!