CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Poeme > Duiosie >  




Autor: Ana Podaru         Ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016        Toate Articolele Autorului

13 OCTOMBRIE RECE- Grupaj de poezii cu Ana Podaru

 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ce tablou nefiresc  
 
Unii stau rezemați de hotarele lumii  
și privesc plictisiți fumul gros, risipit,  
Alții dau foc la rugi și ațâță nebunii  
Morții cațără cruci, nu e timp de dormit,  
 
Mai aleargă prin jar cu călcâiele fripte,  
Cu cenușă-n genunchi, câțiva oameni, haotic,  
Adunând gloanțe vii și pumnale înfipte  
De la mame și fii cu obrazul cianotic,  
 
Parcă urlă și luna prinsă-n cer sângeriu,  
Chiar și lupii s-au dus, s-au ascuns prin păduri,  
Numai clopotul bate, nesătul, parcă-i viu  
Se aud încă voci prinse-n dărâmături.  
 
Unde sunteți părinti? Unde sunt frații mei?  
Strigă unul rănit și pierdut prin mulțimi,  
Parcă nu mai sunt sfinți, parcă nu mai sunt zei,  
Unii calcă-n altar și se cred serafimi.  
 
Numai ulii sunt treji, după leșuri dau goană,  
Popii stau la răscruci cu icoanele-n mâini  
Doișpe luni mai târziu vor primii de pomană  
Lumânări în colive, printre vinuri și pâini.  
 
Câți orfani scormonesc cimitirele pline?  
S-au făcut cărăuși de iluzii și ciocli,  
Nu mai ies din biserici devenite ruine,  
Stau bunicii pitiți, statuete pe socluri.  
 
Ce tablou nefiresc s-a gândit să picteze  
Un copil ce-a pierdut al culorilor sens,  
Ce-a-nvățat timpuriu, negreșit, să ofteze  
Copleșit de trăiri respirând fumul dens.  
 
Mă-ntreb de voi plânge de dorul tău mamă  
 
Mă-ntreb de voi plânge de dorul tău mamă,  
atunci când de clopot mă leagă apusul,  
atunci când pământul în pântec mă cheamă,  
atunci când secunda își deapănă fusul,  
 
nu văd nici un rost atunci să-ți plâng sânul,  
să mor însetat de laptele-ți sfânt,  
căci pasul meu calcă în urmă-ți tărâmul  
și-oi duce cu mine durerea-n pământ,  
 
cum pot să-ți mai strâng de pe buze sărutul?  
cum pot să adorm la pieptul tău drag?  
îmi spune și cerul că-n urmă e lutul,  
iar tu mă aștepți în înalt...nu în prag,  
 
atunci voi zâmbi simțindu-ți căldura,  
iubirea-ți mă cheamă, zbura-voi spre tine,  
îmi las pe o cruce la lume armura,  
doar clipe frumoase lua-voi cu mine.  
 
Destin…Oedip  
 
Când fluturii zboară din mâini de copil  
de-atâta splendoare nimic nu mai mișcă  
nici vântul nu poate să fie ostil  
nici norii să-și verse esența, nu riscă,  
 
spectacol, minune, repere morale  
a celor ce uită blândețea din chip  
al unui copil cu mâinile goale  
întinse spre cer...destin... Oedip,  
 
pământul îmbracă la brâu curcubeie,  
se-mbată din ape din pântec de munte,  
la poale o ciută-nsetată să beie  
și-acolo-n înalt acvila să cânte,  
 
când aripi se-nalță din ochi de copil  
se-oprește furtuna și ninge cu stele,  
renaște pădurea din suflet abil  
și seceta moare sub ploi de lalele.  
 
Mă leagă de cer  
 
Mă leagă de cer cu chingi de mătase,  
Cu părul vâlvoi de vânt m-oi purta,  
Pe rochia-mi albă doi îngeri să-mi coase  
Cu fire de aur imaginea ta,  
 
Mireasă să-ți fiu la preț de o clipă  
Cu stele în păr și-n palmă cu vise,  
Nu-i timpul de-ajuns și anii mei țipă,  
Pe străzi e pustiu, luminile stinse,  
 
Acolo-n înalt, departe de rău  
Cocori călători să-mi fluture trena,  
Să-mi cânte balade cu numele tău,  
Un nor rătăcit să-mi fie arena,  
 
Desculță dansând angelice roluri  
Din filmele vechi, romantice scene,  
Șoptind în surdină poeme sub stoluri  
De fluturi purtând diademe,  
 
Mă leagă de cer căci timpul nu iartă,  
Pierdute sunt clipe ce nu s-or întoarce,  
Pândindu-ne măști din lumea cealaltă,  
Nisipul se scurge și sufletu-mi stoarce,  
 
Mă leagă de cer în toamna-mi prezentă  
Și chiar de voi plânge cu lacrimi de sânge,  
Tristețea-mi va fi la nuntă absentă  
Și-n ochii mei goi lumină voi strânge.  
 
De unde pețitori pentru mireasa suflet?  
 
Și iernile-au albit sub patima lumească  
în care timpul viscol doar furibund se-arată,  
când lupi flămânzi din noi nu vor lăsa să pască  
eternele miori cu blana fără pată,  
 
ecoul, munți străbate în neguri de tăcere,  
cortina promoroacă pe gene s-a lăsat.  
doar bobul de nisip mai geme de plăcere  
când valul vieții rece de măluri e spălat,  
 
de unde pețitori pentru mireasa suflet  
ce și-a țesut cămașa din flori de lămăiță?  
imaginea oglindă pe geamuri un portret  
făcut din flori de gheață de mână de crăiță,  
 
mormane de zăpezi topesc scântei din vatră,  
iar fumul contopit cu cețuri de mister  
își lasă umbra deasă pe busturi reci de piatră,  
altar și rugăciune pe-un capăt ars de cer,  
 
colinele vorbesc de vechile ispite  
și ramuri de mesteceni blestemă gerul crunt,  
adulmecă jivine fântânile golite,  
izvoare ce-au secat mai țipă muribund,  
 
ai irișilor lacuri cu ghețuri mari, crăpate  
își lacrimă esența pe drumuri fără rost,  
semințe de lăstar pe crengile uscate  
în inimă de țurțuri ,un pustnic fără post.  
Referinţă Bibliografică:
13 OCTOMBRIE RECE- Grupaj de poezii cu Ana Podaru / Ana Podaru : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2156, Anul VI, 25 noiembrie 2016.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Podaru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ana Podaru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!