CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Istorie >  





“România plai nemuritor.Unire şi credinţă” de Maria Someşan
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
“România plai nemuritor.Unire şi credinţă” de Maria Someşan  
Cartea Mariei Someşan, apărută la Editura Altip din Alba Iulia în anul Centenarului, prefaţată de general maior Nelu Pop-Sucianu, se înscrie în acele numeroase broderii care toate la un loc formeză Marea Frescă ce oglindeşte istoria realizării României Dodoloaţă, cum nota undeva poetul din Lancrăm.  
Volumul structurat în şapte capitole şi bibliografie se deschide cu eseul “Clujul, oraşul unde bate inima Ardealului“care începe cu expresia”Dacă n-ar fi Ardealul aş visa la el “, aducându-mi aminte de versurile lui Virgil Carionopol cântate de Tudor Gheorghe:  
„ Muică, suntem neam de piatră  
Când e vorba pentru vatră,  
Suntem pui de Brâncoveni,  
De panduri și de Jieni.  
Dacă n-aveam munți cum sunt,  
Îi scoteam și din pământ,  
Dunăre dacă n-aveam,  
Jiul Dunăre-l făceam.”  
Capitolul începe ca o lecţie de istorie pentru nepotul autoarei care recunoaşte în Mihai Viteazul, regele românilor, confirmând regalitatea în tradiţia poporului român, de la Regele Decebal, Burebista, Carol I, Ferdinand, până la ultimul nostru Rege Mihai I. Practic aceştia au adunat în jurul lor teritoriile istorice unde se vorbea limba lui Eminescu. Spuneam unui mare scriitor la un festival de poezie, în regimul de tristă amintire, că:”Regii adună şi preşedinţii risipesc“, confirmându-mi adevărul.  
Importantele evenimente istorice, luptele lui Mihai Viteazul, ale lui Baba Novac, înflăcăratul patriot Alexandru Ioan Cuza, sunt amintite în paginile cărţii, ca jaloane ale unei hărţi spirituale ale neamului românesc.  
Pagini de o deosebită importanţă sunt cele dedicate medicine româneşti, începând cu Carol Davila şi continuând cu şcoala de la Cluj.  
Un capitol important este dedicat femeilor românce care au contribuit la lupta pentru libertate şi unire, cum ar fi Ecaterina Teodoroiu, Pelaghia Roşu din Munţii Apuseni.Sunt amintite Maria Baiulescu, Maria Rosetti, Elena Ghica şi multe eroine care au contribuit prin activitatea lor, de-alungul anilor, la propagarea spiritului unirii în rândul maselor.  
Autoarea schiţează cu mult har şi empatie momente din istoria Marelui Război şi înfăpturea Marii Unirii, unde Regina Maria a avut un mare rol, pe care l-a jucat în recunoaşterea Unirii de marile puteri, alături de numeroase românce.  
Cartea este scrisă cu acribie, aducând în faţa cititorilor elemente mai puţin cunoscute din acele vremuri. Stilul este cursiv, iar pentru a reda atmosfera vremurilor, uneori, foloseşte pe cel frust.  
Paginile acestei cărţii m-au inspirit să scriu un poem, pe care îl dedic Mariei Someşan.  
  
Dumnezeu, Țara Maicii Domnului o mirunge….  
  
Mi-e dor pe-un ștergar de turta arămie  
Pusă de țărancă în țest să crească  
De trilul coborât din înalt de ciocârlie  
În Transilvania, Moldova și Țara Românească.  
  
E anotimpul când satul îl colind  
Și-l înveșnicesc în vers pentru mâine,  
Prin centenarul acesta suferind  
Mă întorc acasă pe-o punte de pâine.  
  
Ziua scrie cu lumină în brazde poezie  
Holda aurie mai trece și-n povești,  
Iar poemul scris cu brațul ridică-n chindie  
Imn Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești.  
  
Izvoarele susură imnuri sub nuci  
Iar ceasul bate secundă de popas  
Pe când ascult cânt de guguștuci  
Și dorul nestins în vers rămas.  
  
Mi-e dor pe ștergar de turta arămie  
Pusă de țărancă în țest să crească  
De trilul coborât din înalt de ciocârlie  
În Transilvania, Moldova și Țara Românească.  
  
Prin răscrucea de veac trec cirezi,  
Dinspre ogradă urlă un câine,  
Sunt singur și tu mă visezi  
Întorcându-mă în Țară pe-o punte de pâine.  
  
Ziua scrie cu lumină în brazde poezie  
Holda aurie mai trece și-n povești,  
Iar poemul scris cu brațul ridică-n chindie  
Imn Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești.  
  
Caut în Biblie vibrații de iubire  
Și munții memoriei în noapte dor  
Când sfinții îmi toarnă argint în potire  
Nopțile albe își pun la vis tricolor   
  
Din albastru aerului scriu acum  
Călare pe-o lună roșie ce curge  
Deasupra galbenului holdei pe drum  
Dumnezeu, Țara Maicii Domnului o mirunge….  
  
Mi-e dor pe ștergar de turta arămie  
Pusă de țărancă în țest să crească  
De trilul coborât din înalt de ciocârlie  
În Transilvania, Moldova și Țara Românească.  
  
Al.Florin Țene 
Referinţă Bibliografică:
“România plai nemuritor.Unire şi credinţă” de Maria Someşan / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2871, Anul VIII, 10 noiembrie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!