CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Eseuri >  





AUGUSTIN OSTACE: CONSTIINTA NEMARGINIRII

 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
CONSTIINTA NEMARGINIRII  
  
Augustin Ostace  
  
& - Toate Drepturile Rezervate  
  
= Parallelism Filozofo – Poematic =   
  
Sa continuam al nostru Diaspora Diasporei ( text revizuit si adaugit, chiar dinaintea actualului titlu, care este prin initialitatea sa, cauzalitatea filozofo – poematica a Constiintei Nemarginirii ).  
Constiinta nemarginirii este o preluare din filozofiile Germane de unbegreifliche Gewissheit, care ar putea fi considerat atit un concept filozofic, cit si unul poetic, impletindu-se reciproc urmind modelul Romantismului German, avind ca stindarde un Goethe, un Schiller, un Schopenhauer sau un Nietzsche …  
Vom incerca o alta interpretare a triadei Anglo – Saxon in Miorithicum( deocamdata fara diferentiere intre Intra / Extra – Miorithicum ), fara sa excludem o alta triada a Miorithicului cu lumea orientala Sanskrita – Chinezo - Shintoista…  
  
Daca in Diaspora Diasporei, poezia a generat un extins filozofic, in Constiinta Nemarginirii, filozofia va incerca sa genereze un substant poetic…  
Deci, Constiinta Nemarginirii, care va avea 12 intrari filozofice sub genericul PHILOSOPHICUM ( numerotate de la 1 la 12 ), si 12 extinderi poetice numerotate cu nr. prime de la 1’ la 12’.  
  
1.  
Philosophicum  
De ce nu am indrazni oare, sa regindim intreaga viata a Speciei noastre, numita inca Sapiens ( ultimii 50.000 – 35.000 de ani, nu mai mult ) prin insasi opera Speciei, prin thesaurul Speciei, Sapiens’s thesaurus, sau Sapiensvermögen…   
Cu alte cuvinte, de ce nu am incerca sa transferam ID-ul individului inspre ID-ul Speciei, Egoul individului inspre Egoul Speciei si Superegoul individual inspre Superegoul Speciei, interpretindu-ne pe noi insine direct prin Specie, un fel de HERMENEUTIZARE SAPIENTICA, de fapt Intra - Sapientica!  
Aceasta rescriere psiho-filozofica in system trinitar a maximei individualitati ( fiinta umana ) si a maximei generalitati ( Specia Umana ), ma defineste pe mine prin Specie si Specia prin mine, intr-o relatie / contrarelatie de transfer / contratransfer, prin care imanentul individualului este subsumat celui al Speciei, fiindca individual se realizeaza prin Specie si Specia prin individ…   
Dar, intrebarea care survine, ar putea aceasta re-hermeneutizare ( din Eliade, din Kitagawa, din Dilthey, din Windelband ) sa genereze si o inspiratie poetica ( mimesis sau imitatio, din Eminescu, din Blaga, din Shakespeare, din Milton, din Goethe sau Nietzsche )…  
Sa incercam deci, cu tot riscul esecului, o poeto – psycho – filozofie ( a psycho – philosophical – poetry )   
  
1’.  
POEMATICUM  
  
“Tu, neputintă!  
de a mă defini in profunzimi pe mine  
Dă-mi un semnificant ce pururea revine  
Da-mi umbra solitara din soarele amiezii  
Dă-mi simbure de Specie   
Sa salt pe lunci ca iezii“…  
  
Vislind mereu advers   
Suvoiului torrent  
Nu sunt inspaimintat  
de 50 de Millennii   
Din duhul Sapiens…  
  
***  
  
2.  
PHILOSOPHICUM  
Se speculeaza adesea in istorie ca virsta de 33 de ani, climaxul istoric al legendarului Alexandru Machedon, sau virsta propovaduirii lui Hristos, sau virful creatiei lui Nietzsche sau apogeul creativitatii din Eminescu, ar resemnifica un prag al majoratului mistic, posibil, o modalitate ritualica de trecere prin foc, apa si cuvint… La inceput a fost Cuvintul, In the beginning was the word, Am Anfang was das Wort…  
  
2’.  
POEMATICUM  
„  
Cum sa devin  
In neinteleasa clipa  
Profet extatic sau oracular  
Sa port eternitatea dintr-un cosmos  
In drama criptographicului har…   
  
Cum transmutez pe mythosoph mindriei  
In neumblat zefir la portile pustiei   
Cum sa-l transcriu pribeag pe macrocosmos  
In calator incert de infra - nomos  
Cum sa zaresc translatia dislocarii  
Tu epifenomen  
Sfidant etern al zarii”…  
  
***  
  
3.  
PHILOSOPHICUM  
… Cunoaste-te pe tine insuti ne invata prophetesa de Delphi, sau Cauta-te pe tine insuti ne invata inteleptul sufit…Dar, de ce nu am trece de la Cunoaste-te pe tine insuti, ( Nosce te ipsum ) la Cunoasterea de noi insine ( Nosce nos ipsum ), adica a Speciei, adica a lui Sapiens!  
Si atunci, de la Cauta-te pe tine insuti sa translatam la Cautarea de noi insine, adica a pluralitatii din Sapiens, a multisemnificantului ca Specie…  
  
3’.  
POEMATICUM  
  
“Intreg Sapiensul nu poate fi decit un om  
Scriptura a selectiei naturale venita dintr-un pom  
  
Un descendent cazut din disparut Anthropos?   
In convulsiuni marturisind sentinte?...  
In devotiuni si reverente  
Redindu-si siesi crucea  
De aspre necredinte?”…  
  
***  
  
4.  
PHILOSOPHICUM  
…Ma intreb daca existentul meu, modestizat, anonymizat, marginalizat ar putea participa la esenta sapientica, sau ar fi un eficiens in Sapiens…Creat din natura umana, educat si format intru aceeasi natura, con – cetatean in Sapiens, co-fiintare intru Sapiens, aceasta este realitatea cea mai reala, nesuprimabila, de deschiderea luminatoare inspre chemarea constiintei, Ruf des Gewissens, furtuna bipedica ce a schimbat radical intreaga suprafata planetara, cu posibila umanizare ( sau roboto – humanizare ) a intregului system solar…   
  
4’.  
POEMATICUM  
  
„Atotputernic n-am fost niciodata  
Si nici n-o sa devin prin aspra soarta  
In nerostiri de trei ori glasuiesc  
Remitizat intru tradare pentru cel ceresc…  
  
Acutizat prin frica si cosmar   
Un nesmerit pasind orice hotar   
Deluciferizat prin bipedism terrestric  
Rescufundat Nirvanic  
Infometat digestic”…  
  
***  
  
5.  
PHILOSOPHICUM  
Recitind un vers canonic din lirica germana de Ev Mediu, Deutsch Lyrik von Mittelalter, apartinind lui Wessobrunner Gebet, pe care il reproducem ( aparut in Poezia Germana, Das Deutsche Gedichte – Mittelalter, Fischer Taschenbuch Verlag, Pagina 5 ),  
  
“Das erfuhr ich unter Menschen  
Als Wunder größtes   
Das Erde nicht war, noch Himmel drüber  
Noch irdgendein Baum, noch Berg nicht war  
Noch irgendein Stern, noch Sonne schien  
Noch Mond nicht leuchtete, noch das gewaltige Meer  
Als da nirgends nichts war, an Enden und Wenden  
Da war doch der eine, allmächtige Got“  
  
Si comparindu-l cu remarcabila Rugaciunea unui Dac a lui Eminescu,  
  
“ Pe cind nu era moarte, nimic nemuritor  
Nici simburul luminii de viata datator  
Nu era azi, nici mane, nici ieri, nici totdeauna  
Caci unul erau toate si totul era una  
Pe cand pamintul, cerul, vazduhul, lumea toata  
Erau din rindul celor ce n-au fost niciodata  
Pe-atunci erai Tu singur, incat ma-ntreb in sine-mi  
Au cine-i zeul carui plecam a noastre inemi”?  
  
Putem observa o serie de similitidini ideatice, sau chiar terminologice, dintre cele doua poeme.   
  
…Este Eminescu nu numai un creator dar si un imitator? Da, fiindca si Eminescu este uman deci si imitator! Da, un imitator, dar de geniu!   
Exista in poezia lui Eminescu si un mimesis German? Da, desigur, dar unul care vrajeste, bezaubert, unul care insufleteste, beseligt, generind pasionalitatea, leidensbereit, si infrumusetind mimesisul, Nachahmungsverschönheit…  
  
…Respectiva disputa intre original si mimesis, intre natural si imitatio, ma trimite ca anthropolog la o extreme de acerba disputa din ancestralitatea Anthropo – Sapientica de acum…6 milioane de ani, din Cenozoicul Tertiar de Pliocen…Se sustine ca o linie evolutiva din maimutele – om din Familia Hominidelor ( cuprinzind Orang – Utan, Gibon, Gorilla ), si numita Ardipithecus Ramidus si Sahel Anthropos, cu deschideri inspre Australopithecus ( Africanus, Afarensis, Anamnesis ) nu ar fi avut sanse de supravietuire prin calitatile anatomice de atunci ( deplasare bipedala relativ instabila, redusa sau inexistenta capacitate de alergare, inabilitate intru a folosi uneltele naturii, de tip piatra, lemn, os, o redusa capacitate de grup sau chiar absenta de a actiona ca Vinator – Pescar - Culegator ).  
Si totusi, aceasta linie splitata, desprinsa din Hominidele maimute, au supravietuit in conditiile aspre ale savanelor Africane!!!  
Cum?...Unii savanti paleoanthropologi sustin ca respectivele linii evolutive din stramosii omului, au dezvoltat adaptativ o serie de calitati de compensare, de imitatie, de furisare, de strecurare in procurarea hranei si apei, de la cei puternici ( lei, hiene, posibili tigri si pantere )” FURISINDU-SE si FURIND” ( in sens paleoanthropologic desigur ) de la cadavrele ramase de la marii predatori, sau cautind oase si carcase dupa vinatori, sau gasind fructele de sub copaci de la cei ce aveau abilitatea vietii arboricole…Dezvoltarea unor forme de mimesis cu natura, de furisare / strecurare atenta in procurarea resurselor de hrana si reproducere, de insumare a mai multor calitati de supravietuitor marginal, ar fi produs o serie de mechanisme cellular adaptative, inscrise mai tirziu in insasi codul genetic al respectivelor Hominide – Australopithece, ce s-au dezvoltat si imbunatatit de stramosii directi ai omului din ultimii 2 milioane de ani, Genul Homo de Pleistocen, ca Homo Habilis, Homo Ergaster, Homo Erectus… Si care, ca Vinatori – Pescari – Culegatori, domina acum ei savana, stepa, si jungla, si care prin Sapiensul Archaic de Holocen( 200.000 – 50.000 de ani, cu o posibila faza intermediara de Semiarchaic Sapiens sau Premodern – Sapiens )…  
Deci, nenumaratele mechanisme ale supravietuirii, deschid in Sapiensul modern ( ultimii 50.000 de ani ) o istoria creative ( si nu de putine ori si destructive) a lui Sapiens, prezenta atit in constientul cit si subconstientul Speciei, si subsequent al individului!   
Se pare ca aceasta triada evolutiva de Ardipitecus Ramidus - Sahel Anthropos – Australopithecus ( triada apartinind inca de Familia Hominide ) continuata in Genul Homo ( Homo Ergaster – Homo Habilis – Homo Erectus, posibil si Homo Neanderthalensis, sa fi fost stramosii directi ai Speciei Sapiens, care prezinta cea mai mare capacitate de a reprezenta universalul ca Supravietuire de Specie, ca virf al intregii Selectii Naturale de pe Terra, urmata prin dezvoltarea abilitatilor abstracte bazate pe limbaj articulat, alphabet scris si gindire abstracta de Selectia Culturala si Spirituala…   
  
5’.  
POETICUM  
“  
Nu voi fi nicicind doar o alba umbra  
Fara de singe,   
imitind alburiu curcubeul…  
  
Niciodat’ nu voi prorooci  
Icoane de singuratate  
Ci mereu Reursitor   
De fire de tort  
In Sapiens  
Voi strabate”…  
  
***  
  
6.  
PHILOSOPHICUM  
…Raminind inca in sfera originilor Sapientice, cu inca multe verigi albe, se considera ca stramosii nostrii din ramura Hominida ( A. Ramidus – Sahel Anthropos – Australopithecine ) ar fi evoluat inspre Genus ( Gattung ) Homo prin insasi faptul de a NU FI AVUT ORGANE INALT SPECIALIZATE ( aripi de zburat, branchii de respirat sub apa) forte canina de predators, si evolutia lor ar fi fost avantajata tocmai de aceste absente biologice, anatomo - fiziologice!!!   
Cind astazi discutam care dintre echipamentele abstracte ar avansa, ar evolua, mai usor inspre o imbunatatire vizibila, sigur ca un encyclopedist poeto – filozofic ar fi avantajat in aceasta disputa, cu un poet ( chiar foarte bun ) sau un filozof ( chiar foarte apreciat )…  
Numai ca in Sapiensul modern intervin extreme de multi factori subiectivi ( critica literara, filozofica, limbaj de circulatie nationala sau internationala, prezentare pe modele de carte clasica sau digitala,etc, care schimba radical datele initiale ale topicii…   
  
6’.  
POETICUM  
“  
Umilul epigon in zarve clocoteste  
Miraje prin miraj in ierburi se dospeste  
Scanteia din silex aprinde codrul sur  
Destin de plangaret de lacrime e pur…  
  
In intriga savanta reizvorasc stafii  
Blajinul bastinas e frate cu bruta din sosii  
Potecile prea aspre in Specie se ascund  
In glasul gliei stramosesti brazdare sa scufund…  
  
***  
  
7.  
PHILOSOPHICUM  
…Gradual, se poate observa ca poezia si filozofia au puncte commune in anthropologie, epistemologie si theologie, infasurindu-se, furisindu - se si mimetindu - se in thesaurul uman al creatiei, in cel al venirii si devenirii, si evident in cel al visarii si contemplarii…   
…Temporalitatea nu se defineste doar ca fiinta inspre moarte , Sein zum Tod, ci fundamental ca sansa de nastere si renastere, Sein als Geburtsein, Sein als Kreativsein, nu numai in physisul ei cellular, ci in intregul ei circumscris creational…  
  
7’.  
POEMATICUM  
  
“ Cum sa devin destin de Sapiens  
Biet muritor reframintat entropic?  
Pulverizat parnasian in Eleusis sa scufund  
Si-n ochii tai de Specie  
In pururi sa afund…  
  
Nepotolit in flacari  
Nemistuit de arsele vapai  
Sunt Specia dintre Specii  
Betia dintre zei…  
***  
  
8.  
PHILOSOPHICUM  
…Evolutia de grup, de trib si de ginta a intregului Homo Anthropos si Specie Sapiens, a fost sigur presarata cu numeroase conflicte singeroase, cannibalism, intravinarile sapientice culminind in extinctii de grupuri de triburi, de popoare si imperii…   
…Nu intimplator diversele religii incearca impacare intre semintii ( Sa nu minti! Sa nu furi! Sa nu ucizi! ), ca si impacarea cu Zeul protector ( Sa nu ai alti D-zei afara de mine! )  
Se accentueaza umanitatea si nu animalitatea, umanismul si nu biologismul, internationalismul si mai putin nationalismul, tolerismul si nu fanatismul…   
  
8’.  
POETICUM   
“ In trasnete insangerate-n cringuri  
In nopti ce ascuteau sabii si ginduri  
In vuieturi de calareti   
sortita departare  
Absenta lacrimei de consolare  
  
Mormint de trib, de fost popor, de ginta  
Uitate-n pulberi de zeita cea sfanta  
Taceri re - sclipind sub stele tacute  
Din vremi de salbatici sub copite cazute”…  
  
***  
  
9.  
PHILOSOPHICUM  
…Fiecare filozofie se doreste a fi unica si insolita, si asta din antichitate pina azi…  
Fiecare poet / poeta sau om de stiinta crede ca el si doar el / ea si doar ea merita sublimitatea creatiei si evident meritocratia…  
Fiecare din umanii creatori, se doreste un Demiurg intru pururi, sau cel putin un Lucifer al valurilor ce ne bintuie, adorata fiinta intru mintuire…  
…Dar, ca sa atingem acest timp de imbogatire, sau temporalitate de imbogatire, trebuie sa intelegen un timp sau o temporalitate de injumatatire, de 50 /50 intre Eu si Specie…   
  
9’.  
POEMATICUM  
“ Smerit  
Urnesc toti muntii din galaxia mintii  
Purtat si repurtat de ingerii credintii…  
  
Genetic cod din neguri DNA  
Remasluit XY sau XX  
Cersind o nemurire in Clona  
ca adaos  
Visind sa sparg tot Graalul   
Din vecinicul repaos…  
  
***  
  
10.  
PHILOSOPHICUM  
…Orice singularitatea, orice individualitate o gasesti luptind pentru ea in tine insuti, deschizindu-se apoi inspre generalul Speciei, fiindca eu sunt prima finitudinea aruncata in nemarginiriile Speciei, Geworfenheit in der Spezies, fiindca eu sunt primordialul, allererste, ce trebuie sa renunt la sine, Selbstaufgabe, fiindca eu sunt prima smulgere din impersonalul, das man, fiindca eu trebuie sa traiesc accelerarea creativitatii, ca inclinatie irepresibila a mea insumi, cufundat in Sapiens, ca oglinda, ca minimal fragment de Nanoeu, dar nu in vecinicul repaos Eminescian, ci in vecinica zbatere si razbatere de creativitate…  
  
10’.  
POETICUM  
  
“  
Orologiu ascuns in moleculara secunda  
Radioactiv pribeag a umbrei dintr-o umbra  
Ramas nebotezat de Demiurg, de Chronos  
Ateul neinsemnat de temporal sublim  
La paradis umanizabil refuz sa ma inchin  
  
Poate sunt porta – voce la Antizeul dur  
Un sepulchral sapat de luciferic pur  
Mistificat infant in Mentis Sapientis  
Concentric conjugat in reversibil Dentis…  
  
***  
  
11.  
PHILOSOPHICUM  
…Poetul – filozoful devine theologist si scienceman, disputindu-si fiecare territoriile sale, creatiile sale, victoriile sale, infringerile sale ( asta mai putin, sau, in ultima vreme chiar deloc ) …   
Indiferent de oscilatiile traite si rescrise, creatorul, scriitorul are ne3voie de un coefficient de realitate si doar partial de un coefficient de irrealitate, prin care vocea constiintei, Stimme des Gewissens si vocea subconstientului, Stimme des Unterbewußtseins, dau indreptarul inspre sinele propriu, auf das eigene Selbst, atit al eului cit si al Speciei, adica retrairea in centric al individualitatii si generalitatii…   
  
11’.  
POEMATICUM  
“  
Sa fie fie poetul un ascuns zamislitor?  
Ce praznuieste in intunecimi un vajnic vrajitor?  
  
Sa fie filozoful un duh sortit al sortii  
Un ucigas conceptual prins de lumina mortii?  
  
Si amindoi in hora de rapitori sublimi  
In care-aud cocosul de trei ori cintind  
La fiecare noapte  
La fiecare gind”…  
***  
  
12.  
PHILOSOPHICUM  
…Dar, ajungind la final, fara sa fii descoperit inca o Constiinta a Nemarginirii, cu toata poeto – filozofia etalata si dysplayizata…Cum e poeto – filozofule, aveti o constiinta a nemarginirii…Da am, dar nu stiu inca de care parte a constiintei sunt, a mea insami sau a Speciei…De aceea semnez vinovat si spasit, recunoscind ca vocea nelinistei poetice urmeaza actului trairii si Sapientoindumnezeirii…   
  
12’.  
POETICUM  
“ E Specia-n dimineata?  
E Specia la amiaza  
E Specia in amurg?  
Munti de ghetari   
Boteaza un transfug?...  
  
Sa fug din Speciea mea   
Repironit pe cruci  
Suflarea ca un crez  
s-o stingi etern sub nuci…  
  
***  
Augustin Ostace – Germania – 5 Julie 2018 
Referinţă Bibliografică:
AUGUSTIN OSTACE: CONSTIINTA NEMARGINIRII / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2745, Anul VIII, 07 iulie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!