CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Meditare >  





Augustin Ostace = POEM FILOZOFIC == REVIZUIT SI ADAUGIT =
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
DIASPORA DIASPOREI 
  
= POEM FILOZOFIC = 
  
= REVIZUIT SI ADAUGIT = 
  
Augustin Ostace 
  
& - Toate Drepturile Rezervate 
  
S-ar putea metamorfoza poemul Diaspora Diasporei intr-un eseu filozofic? Asta ar fi intentia si dorinta autorului si recitatorului poemului Diaspora Diasporei, apartinind volumului de poezii ARCHETYPE POETOSOPHIC, ce face parte din VIII.Filozofia Literaturii, care este la rindul sau un subsistem din AERA SISTEMELOR FILOZOFICE ale autorului… 
  
Poemul nostrum are un Numar de ordine, VIII.25.37. semanind oarecum cu numerele de ordine ale elementelor din Tabelul lui Mendeleev, fiind citit de autor insasi la 10 Mai 2018, la Schloss Philippsruhe din Hanau, iar un articol sub titlul “ 10 Mai pe Main la ARO Frankfurt” a aparut sub semnatura autorului in Ziarul Romanesc din 18 Mai 2018, de la Pagina 13… 
  
Sa vedem ce ar dori sa ne transmita autorul poemului in versurile sale, interpretate si commentate de insasi autorul incercarii literar - poetice… 
  
Deci, 
  
DIASPORA DIASPOREI 
  
Poem recitat la 10 mai 2018, in Castelul baroc Schloss Philippsruhe din Hanau, grupului de la ARO – Frankfurt, condus de Doamna Brandusa Massion…Exista deasemenea, o inregistrare video a evenimentului…Deci, poemul Diaspora Diasporei, cu strofe de la 1 la 15 ( S1-S15 ), urmate de comentariul autorului ( CA ) de la CA1 la CA15… 
  
Strofa 1( S1. ) 
  
Rasunati, 
  
Voi, 
  
Vai mai adanci 
  
Din adincuri de munte 
  
Voi luceferi 
  
Din stele de doruri carunte… 
  
Comentariul Autorului ( CA1 ). 
  
…obsesia din Miorita, Mioritische Bessessung “ este vizibila din primul moment” Pe-un picior de plai / Pe-o gura de rai” care s-ar dori impletita intru Eminescian de luceferi de stele” Deasupra marilor / Ard stelele departarilor / Pina ce pier “… 
  
S2. 
  
Reluminind lacuri si fluvii 
  
Mari far’ de hotar 
  
Cuiburi de paseri recintind focuri din vetre 
  
Din prea – aprinsul si tainicul jar… 
  
CA2. 
  
…Din nou incercare a autorului de Re – Eminescizare, rezonind cu “ Nu credeam sa-nvat a muri vreodat “, in care a muri este substituibil cu a trai, deci, “ Nu credeam sa-nvat a TRAI vreodat / Pururi tinar / Infasurat in manta-mi”… 
  
  
S3. 
  
Phonetics in Latinum 
  
Si in Slavo – jelanii 
  
Lamentari in osmoze 
  
Impletite-n cazanii 
  
CA3. 
  
…Eforturile in cei 30 de ani de Occident si Diaspora, osmozate intru recitari, lamentari, diasporizari si re-diasporizari, toate impletite-n cazania sperantei…Ramin fidel originii mele Slavo – Latine, cu bunic dinspre mama venit din mitica Bukowina, iar tata un mindru si harnic taran din Salva, din nu mai putin mitica Valis Rodnensis de pe eterna Vale a Somesului, Somesh’s Valley… 
  
  
S4. 
  
Din sfintele clipe gemute-n colibe 
  
Si-n triluri de trisca 
  
Rasari-vor prin umbre 
  
Urme de lut prin odaie si prispa… 
  
CA4. 
  
…Copilaria colibei ciobanesti de pe dealurile Transilvane, este irreducibila…Trisca si fluierul ca elementele adastarii…umbra ce ma strabate in lutul de pe prispa, cimpul de amprente primar al bipedismului, nu numai ca individualitate, ci si ca Specie, venita de undeva din originile anthropologice de Homo Erectus, Homo Ergaster si Homo Habilis…Adica omul vertical, munca si abilitatea venite de dincolo de Sapiens insasi… 
  
  
S5. 
  
Din nostalgic Sehnsucht 
  
Contopind in amurguri 
  
Eternul Gedichte 
  
Luciferi coborind intre turme 
  
Prin stelele ninse… 
  
CA5. 
  
…Intercalare de termeni din Romantismul German, de Sehnsucht, transfigurat ca dor, ca melancolie dinamica, revarsata dincolo de malurile radacinilor primare…Ce vrea sa contopeasca in amurguri autorul? Pe eternul Gedichte, adica poezia in ea insasi, creatia primara fiind ea insasi o poezie ce se produce si reproduce, pastrind in sine ceea ce devine… 
  
  
S6. 
  
Sunt ciobanasul Beschutz 
  
La cireada saseasca 
  
Am camesa mai lunga 
  
s-o tin sub sezut 
  
si-n poala sa port 
  
o mindra mireasa… 
  
CA6. 
  
…Nume frecvent intilnit in onomastica zonei de pe Someshul mijlociu, Middle Somesh, scris simplu Besut, care este paznicul turmei sasesti de oi, sau de capre, deci protectorul Beschützer, din largul areal al lui Bistritz de Siebenbürgen, Burgul German obsesiv si centric al zonei din Ardealul de Nord… 
  
  
S7. 
  
Reintrind in somnul din somn 
  
Ca pribeag calator 
  
Adapat la Somesh sau Rhein 
  
Dintr-al Terrei izvor… 
  
CA7. 
  
…Venit din izvorul primar al Limbii Romane, irrepresibil si neostenibil in toate pribegiile autorului – emigrant, calatorului – cautator, sau poetului – explorator, mai bine zis proto – poetului – explorator, incercind sa reconjuge in subiectivism Slavo – Latinul cu Anglo - Saxonul…Constient ca marile fluvii ale Terrei au creat civilizatiile lumii, pe Nil, pe Tigris si Eufrat, pe Gange si Brahmaputra sau Fluviile Galben si Albastru, toate avindu-si originea in izvorul Terrei, ca Mama – Strabuna, Mutter Erde, a intregii naturi, devenita prin uman, a intregii culturi… 
  
  
S8. 
  
Din vesnicii 
  
Cautari de ascunse fintini 
  
De descinturi prin ierburi 
  
Tu gura de rai in caslegi 
  
Ce le toarcem in neguri 
  
Rebrazdind nebrazdatul pe frunti asudat 
  
Tesind netesutul 
  
In secoli crestat… 
  
CA8. 
  
…Se incearca o retoarcere de spatii mioritice cu temporalitatile mioritice, si acest Spatiu - Timp Mioritic isi doreste iesirea, salvarea sau scaparea din lanturile cauzalitatilor pedepsitoare si osinditoare, prin efortul necontenit al creatiei abstracte, de a rebrazda nebrazdatul, ca semn creator al timpurilor si spatiilor… Miorithicul autochton devine un INTRAMIORITHICUM in timp ce purtatorii de origini din Diaspora vor substantia un al doilea Miorithicum, numit EXTRAMIORITHICUM… 
  
  
S9. 
  
Retraind netraitul 
  
din opinci si camesa cu sire 
  
Incoronind regi ai lumii 
  
Din plapinda simtire… 
  
CA9. 
  
…Retraind netraitul?...Ceea ce nu a fost niciodata simtit sau trait, dar prin miracol ( uman ) mereu intuit, Wundermitgefühl…Obsesia din opinci, din cio’reci, din ceptaras si camesa cu sire, care in ansamblul sau incoroneaza regi ai lumii, din intimitatea si fragilitatea acestei trestii creatoare si clocotitoare, numit fiinta umana… 
  
  
S10. 
  
Intregitori de tara si neam 
  
Ctitorind si Istru si Nistru 
  
Cetati albe pe Prut si Siret 
  
In nestinsa vatra a aceluiasi ram… 
  
CA10. 
  
…Sirul regalitatile de la Burebista si Decebalus per Scorilo, la Gelu, Vlad si Menumorut, la Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Mihai Viteazu, si intregind istoria prin Regii Germanici de Hohenzollern, Carol I, Carol al II-lea, Ferdinand, Mihai…Istru, ca nume grec al Dunarii, strabatind Europa de West si Europa de Est, se strabate pe sine insusi ca leagan de capitale in succesiune, Wien, Budapest, Beograd, impletite in Dobruja noastra multimilenara… 
  
  
S11. 
  
Pamint de Siebenbürgic 
  
Rebotezat prin Heilige Domuri 
  
Din frunze si flori impletim 
  
si prim leagan 
  
si ultim salas 
  
Si mindrele cornuri din teara de doruri… 
  
CA11. 
  
… Revenind in triada Transilvana, de Uno Trio Nationum, cea de Miorithicum ( Daco – Latina sau Daco – Romana ) cea de Teutonicum ( de Sachsen & Schwaben ) si cea de Hungarorum ( Erdely ), autorul insasi fiind din comuna…Magyar Nemegye! 
  
…In symbiontul leagan – salas, autorul vede optimismul creator al vietii, si nu cel al biophysicului inerent sfarsit, traind fiinta inspre autodepasire, Sein und Dasein nach Selbstüberwindung, si nu o fiinta inspre moarte, Sein ( Dasein ) zum Tode… 
  
…Sacrul din Sfinta Biserica, Heilige Dom ( Domuri este o pluralizare de suffix mioritic!), in bisericuta ciolplita din lemn de pe dealurile Moldave, Transilvane si Valahe, din lemnul primar din Arca Salvarii de la Potop, care este Arca Neuitarii si Anti – Nepasarii, plutind si vislind mereu prin furtuni si vijelii, fara frontiere, fara diferentieri de limbaj sau lirism conceptual… 
  
  
S12. 
  
Vis magic din stanci 
  
Din lunci si din zadii 
  
Dainuitori sub stelele arse 
  
Topinduse-n hora de magii 
  
In duhuri si clopot e jertfirea de neam 
  
Risipiri in diaspori 
  
Neplinse prin spasm… 
  
CA12. 
  
…Diaspora nu se poate delimita intru sine insusi, ca Diaspora de sine statatoare ( Extramiorithicum este dependent fundamental de Intramiorithicum ), chiar daca ea traieste neplinsa de mioriticul primar – autochton ( de Intramiorithicum ), incercind in nenumarate forme, sa participle la hora magica din ethosul si eposul Carpato – Dunareano – Pontic… 
  
  
S13. 
  
Intuneric in vremuri 
  
In ocne 
  
In inimi 
  
Certati sub furtuni in asprele chinuri 
  
Rescaldati pe fluvii straine 
  
Pe Main sau pe Sena 
  
Retraiesc singurat Hudson River 
  
Replingindu-ne Cerna… 
  
CA13. 
  
…Viata in diaspora are toate fundamentalitatile trairiilor primare din Miorithicum, adica sfisieri, singuratati, anonimate, chinuri, deceptii, care sunt amplificate de absenta liturghiei de duminica dimineata, de absenta horei de duminica dupa masa, si de cel al mingierilor din propriul areal al copilariei… 
  
  
S14. 
  
La zei sa sorbim din fostele doine 
  
Si amurg 
  
Si lucsori 
  
Reinviind parastas 
  
la cruci de pe moine… 
  
CA14. 
  
…Scufundarea deificata in intreg past – time – ul trecutului mioritic, Miorithische Vergangenheit, in innserari, in lucsori, in parastas si in crucile albe parasite linga margine de drum…Lumea sacrului ramine deasemenea neuitabila, fiindca eternitatea si sacralitatea sunt fii satului mioritic, o rezonanta din Blaga…Satul, the village, der Dorf, a fost geneza primelor asezari umane stabile, sedentare ( Sapiensul Sedentar ), aparute la finalul Paleolithicului Superior ( aproximativ 20.000 – 10.000 de ani inaintea timpurilor prezente, before present times - BPT ), si la inceputurile Neolithicului Inferior ( aproximativ 10.000- 7000 de ani inaintea timpurilor prezente – BPT ). 
  
Intru satul archetypal al acelor timpuri, se concentreaza viata arboricola si de grotte ale ale Sapiensului Nomadic ( aproximativ 50.000 – 20.000 de ani BPT), care sat prin extindere teritoriala si demografica, prin diversificare si ornamentare, prin inaltarea zidurilor protectoare, este leaganul viitoarei cetati, a burgului, a lui city, ca Burgdorf, sau City – village ( aparute aproximativ in Neolithicul Mijlociu, 7000 – 5000 de ani inaintea timpurilor prezente – BPT!)… 
  
  
S15. 
  
Prin vulturi sa dam 
  
un Geist de impacare 
  
Rasfirati Miorithici 
  
Din Abendland 
  
Vindecare… 
  
CA15. 
  
…Zborul paserii maiastre, in tisnirea spre cer sau spre infern din dualitatea Cioran – Brancusi, din spiritual si imaterial, din Geist - ul tuturor diasporelor izvorite din mioriticul primar si fundamental ( Intramiorithic ), rasfirati in Occidentul de tip Abendland ( Extramiorithic), intru geamanul din Rasaritul tarim de Morgenland… 
  
  
…Cam pe scurt, aceasta ar fi o forma, o expresie din odyssea Diasporei noastre, vazuta de un poet ( mai degraba proto – poet ) si citita de autor la 10 Mai, 2018 la Schloss Philippsruhe – Hanau din Germania… 
  
Dar, probabil, pentru o extindere de intelegere intru Diaspora ca logos al ei, deci o Diasporology, ar fi necesar o prezentare a intregului volum de versuri, numit ARCHETYPE POETOSOPHIC, o forma filozofo - psychoanalitica de intelepciune poietica ca element fundamental de archetyp! ( sau cel putin, asta se doreste )...Dar, de ce este scris archetip in English morphology, ca Archetype? 
  
Fiindca, vrind nevrind, partea se implineste prin intreg, iar prezentul se redefineste prin radacina fundamentala de tip trecut archetypal, indifferent de English, Deutsch, Latin, Greek, Sanskrit ( multumiri S.G. pentru Tat Twam Asi dintr-o revista literara din Intramioriticum ), sau Chineza, Hebraica, Rusa sau Araba… 
  
…Suntem o singura Specie, fara rase differite inlauntrul ei, in ciuda politizarii si mediatizarii complet nestiintifice in toata lumea debilo - Occidentala… 
  
Prin Sapiens suntem intru acelasi sonography, palatography, occlusography, adica transcrierea anatomica si physiologica a intregului system uman de vorbire, a unei fiinte bipede, ce poate produce vibratii in coardele vocale ale larynxului, care sunt preluate de tesuturile palatului moale si tare ( soft and hard palate ) de limba anatomica ca tongue, de dintii si buzele vorbitorului, rostitorului, traitorului, by the teeth and lips of the speaker or rethor… 
  
…Sistemele de articulare si co – articulare de vocale si semi – vocale, consoane si semi – consoane, de monophtongi- diphtongi – thriphtongi, sunt fundamental aceleasi si in limbajul lui Shakespeare, si a lui Goethe sau Eminescu, cu mici differentieri specifice arealului de formare si evoluare… 
  
De fapt, Galapagosul lui Darwin din lumea biologica, functioneaza teribil si in lumea abstracta a limbajelor dobindite, re-dobindite si imbunatatite, in lumea alphabetelor scrise si rescrise, cit si abstractizarilor abstracte in arta si stiinta, care au o specificitate a locului, a genesei de grup, de ginta sau trib in geo – structuralitatea formative si evolutiva… 
  
Daca in biological Darwinian functioneaza selectia naturala, in umanul ontologic functioneaza selectia culturala, iar aceasta inlantuire de selectii formeaza bipolarul natura – cultura, fiind un sustinator al principiului, Natur ist Kultur des Menschen… 
  
…Dar, s-ar putea intreba, oare nu se face o Mioritizare Anglo – Saxona? Probabil daa, dar fara nici o teama, fiindca ecuatia are dublu sens, de Anglo - Saxonizare a Miorithicului, cit si de Miorithizare a Anglo-Saxonului… 
  
Dar supravietuirea ( atit a Limbii Romane, cit si a Spatiilor Mioritice ) se face doar in competitie cu celelalte culture si civilizatii din Europa si din lume, mereu in lupta contrariilor, mereu in adaptarea celui mai bun, celui mai mai in spirit si flexibilitate, celui mai talentat, fara ingradirea frontierelor abstracte ( nu cele fizice!) 
  
…Daca, prin intimplare, cineva, cindva, undeva, va avea un minim ragaz intru a recomenta sau supracomenta modesta mea dualitate filozofo – lirica, stau la dispozitia tuturora, fara frica si teama, in deschisul sagetilor critice si usturatoare ale oponentilor si preopinentilor… 
  
Augustin Ostace – Diaspora Romana, 
  
Germania, 28 Junie,2018 
  
POST SCRIPTUM – 1 ( 30 Junie 2018 ) 
  
Oriunde am fost present in cei 30 de ani de Diaspora Romana ( 1988 – 2018 ), si temporo - locatiile insumeaza Atlanta, Detroit, Chicago, Saint Louis, Hamilton, Cleveland, New York, Washington, Montreal ( in USA si Canada ), Köln, Bonn, Düsseldorf, Leverkusen, Bergisch Gladbach, Frankfurt, Offenbach, Heidelberg, Freiburg, Kaiserslautern, Darmstadt, Hanau ( in Germania ) sau Paris, Roma, Amsterdam, London si Dublin ( Europa de West ) acolo nu a fost un loc gol romanesc, sau o voce absenta romaneasca, sau un aparat absent de fotografiat, sau un reportofon inchis de inregistrat, sau o videocamera in off recording, sau un bloc notes inchis de consemnare a evenimentului, si asta incepind cu primii pasi in Occident inceputi in…inchisoarea de la Zrenjanin- Yugoslawia, ca emigrant illegal fugit din Romania comunista… 
  
Si voi face acest lucru cu o obstinatie intru pasionalitatea culturii Romane, in ciuda oprelistilor, umilintelor, refuzurilor venite primar chiar de cei ce se erijeaza in reprezentantii oficiali si neoficiali ai culturii noastre nationale, in ambele ipostaze de Intramiorithicum si Extramiorithicum… 
  
Deasemenea, sunt pregatit oricind sa sustin infiintarea unui muzeu al Diasporei noastre Romane ( avind peste 500 casete filmate in cei 30 de ani de diaspora), desigur un VIDEO – MUZEU, cu interconectare in marile retele video-digitale ale lumii prezente… 
  
  
POST SCRIPTUM – 2 ( 2 Julie, 2018 ) 
  
Sunt anuntat printr-un E mail de la un reputat critic literar din tara ( S.G. ), ca respectivul eseu poetico - filozofic, ar fi fost publicat intr-o revista literara din Intramiorithicum, dar fara sa am deocamdata dovezile citibile in acest sens… 
  
Deci asteptam, cu incredere si rabdare, sa vedem despre ce este vorba, si promitem o dezvoltare in dialecticum a Diaspora Diasporei … 
  
In realitate, nu-mi prea vine sa cred ca respectiva incercare filozofo – lirica, a fost consemnata la un asemenea nivel…Se mai intimpla si minuni frumoase pe la noi?... 
  
  
POST SCRIPTUM - 3 ( 5 Julie 2018 ) 
  
Textul este corectat si revizuit si cu o serie de adaugiri si explicatii suplimentare, intru posibila imbunatatire a comprehensiunii!... 
  
Augustin Ostace – Germania - Diaspora Romana 
  
CONSTIINTA NEMARGINIRII 
  
Augustin Ostace 
  
& - Toate Drepturile Rezervate 
  
= Parallelism Filozofo – Poematic = 
  
Sa continuam al nostrum Diaspora Diasporei ( text revizuit si adaugit, chiar dinaintea actualului titlu, care este prin initialitatea sa, cauzalitatea filozofo – poematica a Constiintei Nemarginirii ). 
  
Constiinta nemarginirii este o preluare din filozofiile Germane de unbegreifliche Gewissheit, care ar putea fi considerat atit un concept filozofic, cit si unul poetic, impletindu-se reciproc urmind modelul Romantismului German, avind ca stindarde un Goethe, un Schiller, un Schopenhauer sau un Nietzsche … 
  
Vom incerca o alta interpretare a triadei Anglo – Saxon in Miorithicum( deocamdata fara diferentiere intre Intra / Extra – Miorithicum ), fara sa excludem o alta triada a Miorithicului cu lumea orientala Sanskrita – Chinezo - Shintoista… 
  
Daca in Diaspora Diasporei, poezia a generat un extins filozofic, in Constiinta Nemarginirii, filozofia va incerca sa genereze un substant poetic… 
  
Deci, Constiinta Nemarginirii, care va avea 12 intrari filozofice sub genericul PHILOSOPHICUM ( numerotate de la 1 la 12 ), si 12 extinderi poetice numerotate cu nr. prime de la 1’ la 12’. 
  
1. 
  
Philosophicum 
  
De ce nu am indrazni oare, sa regindim intreaga viata a Speciei noastre, numita inca Sapiens ( ultimii 50.000 – 35.000 de ani, nu mai mult ) prin insasi opera Speciei, prin thesaurul Speciei, Sapiens’s thesaurus, sau Sapiensvermögen… 
  
Cu alte cuvinte, de ce nu am incerca sa transferam ID-ul individului inspre ID-ul Speciei, Egoul individului inspre Egoul Speciei si Superegoul individual inspre Superegoul Speciei, interpretindu-ne pe noi insine direct prin Specie, un fel de HERMENEUTIZARE SAPIENTICA, de fapt Intra - Sapientica! 
  
Aceasta rescriere psiho-filozofica in system trinitar a maximei individualitati ( fiinta umana ) si a maximei generalitati ( Specia Umana ), ma defineste pe mine prin Specie si Specia prin mine, intr-o relatie / contrarelatie de transfer / contratransfer, prin care imanentul individualului este subsumat celui al Speciei, fiindca individual se realizeaza prin Specie si Specia prin individ… 
  
Dar, intrebarea care survine, ar putea aceasta re-hermeneutizare ( din Eliade, din Kitagawa, din Dilthey, din Windelband ) sa genereze si o inspiratie poetica ( mimesis sau imitatio, din Eminescu, din Blaga, din Shakespeare, din Milton, din Goethe sau Nietzsche )… 
  
Sa incercam deci, cu tot riscul esecului, o poeto – psycho – filozofie ( a psycho – philosophical – poetry ) 
  
1’. 
  
POEMATICUM 
  
“Tu, neputinta! 
  
de a ma defini in profunzimi pe mine 
  
Da-mi un semnificant ce pururea revine 
  
Da-mi umbra solitara din soarele amiezii 
  
Da-mi simbure de Specie 
  
Sa salt pe lunci ca iezii“… 
  
Vislind mereu advers 
  
Suvoiului torrent 
  
Nu sunt inspaimintat 
  
de 50 de Millennii 
  
Din duhul Sapiens… 
  
*** 
  
2. 
  
PHILOSOPHICUM 
  
Se speculeaza adesea in istorie ca virsta de 33 de ani, climaxul istoric al legendarului Alexandru Machedon, sau virsta propovaduirii lui Hristos, sau virful creatiei lui Nietzsche sau apogeul creativitatii din Eminescu, ar resemnifica un prag al majoratului mistic, posibil, o modalitate ritualica de trecere prin foc, apa si cuvint… La inceput a fost Cuvintul, In the beginning was the word, Am Anfang was das Wort… 
  
2’. 
  
POEMATICUM 
  
„ 
  
Cum sa devin 
  
In neinteleasa clipa 
  
Profet extatic sau oracular 
  
Sa port eternitatea dintr-un cosmos 
  
In drama criptographicului har… 
  
Cum transmutez pe mythosoph mindriei 
  
In neumblat zefir la portile pustiei 
  
Cum sa-l transcriu pribeag pe macrocosmos 
  
In calator incert de infra - nomos 
  
Cum sa zaresc translatia dislocarii 
  
Tu epifenomen 
  
Sfidant etern al zarii”… 
  
*** 
  
3. 
  
PHILOSOPHICUM 
  
… Cunoaste-te pe tine insuti ne invata prophetesa de Delphi, sau Cauta-te pe tine insuti ne invata inteleptul sufit…Dar, de ce nu am trece de la Cunoaste-te pe tine insuti, ( Nosce te ipsum ) la Cunoasterea de noi insine ( Nosce nos ipsum ), adica a Speciei, adica a lui Sapiens! 
  
Si atunci, de la Cauta-te pe tine insuti sa translatam la Cautarea de noi insine, adica a pluralitatii din Sapiens, a multisemnificantului ca Specie… 
  
3’. 
  
POEMATICUM 
  
“Intreg Sapiensul nu poate fi decit un om 
  
Scriptura a selectiei naturale venita dintr-un pom 
  
Un descendent cazut din disparut Anthropos? 
  
In convulsiuni marturisind sentinte?... 
  
In devotiuni si reverente 
  
Redindu-si siesi crucea 
  
De aspre necredinte?”… 
  
*** 
  
4. 
  
PHILOSOPHICUM 
  
…Ma intreb daca existentul meu, modestizat, anonymizat, marginalizat ar putea participa la esenta sapientica, sau ar fi un eficiens in Sapiens…Creat din natura umana, educat si format intru aceeasi natura, con – cetatean in Sapiens, co-fiintare intru Sapiens, aceasta este realitatea cea mai reala, nesuprimabila, de deschiderea luminatoare inspre chemarea constiintei, Ruf des Gewissens, furtuna bipedica ce a schimbat radical intreaga suprafata planetara, cu posibila umanizare ( sau roboto – humanizare ) a intregului system solar… 
  
4’. 
  
POEMATICUM 
  
„Atotputernic n-am fost niciodata 
  
Si nici n-o sa devin prin aspra soarta 
  
In nerostiri de trei ori glasuiesc 
  
Remitizat intru tradare pentru cel ceresc… 
  
Acutizat prin frica si cosmar 
  
Un nesmerit pasind orice hotar 
  
Deluciferizat prin bipedism terrestric 
  
Rescufundat Nirvanic 
  
Infometat digestic”… 
  
*** 
  
5. 
  
PHILOSOPHICUM 
  
Recitind un vers canonic din lirica germana de Ev Mediu, Deutsch Lyrik von Mittelalter, apartinind lui Wessobrunner Gebet, pe care il reproducem ( aparut in Poezia Germana, Das Deutsche Gedichte – Mittelalter, Fischer Taschenbuch Verlag, Pagina 5 ), 
  
“Das erfuhr ich unter Menschen 
  
Als Wunder größtes 
  
Das Erde nicht war, noch Himmel drüber 
  
Noch irdgendein Baum, noch Berg nicht war 
  
Noch irgendein Stern, noch Sonne schien 
  
Noch Mond nicht leuchtete, noch das gewaltige Meer 
  
Als da nirgends nichts war, an Enden und Wenden 
  
Da war doch der eine, allmächtige Got“ 
  
Si comparindu-l cu remarcabila Rugaciunea unui Dac a lui Eminescu, 
  
“ Pe cind nu era moarte, nimic nemuritor 
  
Nici simburul luminii de viata datator 
  
Nu era azi, nici mane, nici ieri, nici totdeauna 
  
Caci unul erau toate si totul era una 
  
Pe cand pamintul, cerul, vazduhul, lumea toata 
  
Erau din rindul celor ce n-au fost niciodata 
  
Pe-atunci erai Tu singur, incat ma-ntreb in sine-mi 
  
Au cine-i zeul carui plecam a noastre inemi”? 
  
Putem observa o serie de similitidini ideatice, sau chiar terminologice, dintre cele doua poeme. 
  
…Este Eminescu nu numai un creator dar si un imitator? Da, fiindca si Eminescu este uman deci si imitator! Da, un imitator, dar de geniu! 
  
Exista in poezia lui Eminescu si un mimesis German? Da, desigur, dar unul care vrajeste, bezaubert, unul care insufleteste, beseligt, generind pasionalitatea, leidensbereit, si infrumusetind mimesisul, Nachahmungsverschönheit… 
  
…Respectiva disputa intre original si mimesis, intre natural si imitatio, ma trimite ca anthropolog la o extreme de acerba disputa din ancestralitatea Anthropo – Sapientica de acum…6 milioane de ani, din Cenozoicul Tertiar de Pliocen…Se sustine ca o linie evolutiva din maimutele – om din Familia Hominidelor ( cuprinzind Orang – Utan, Gibon, Gorilla ), si numita Ardipithecus Ramidus si Sahel Anthropos, cu deschideri inspre Australopithecus ( Africanus, Afarensis, Anamnesis ) nu ar fi avut sanse de supravietuire prin calitatile anatomice de atunci ( deplasare bipedala relativ instabila, redusa sau inexistenta capacitate de alergare, inabilitate intru a folosi uneltele naturii, de tip piatra, lemn, os, o redusa capacitate de grup sau chiar absenta de a actiona ca Vinator – Pescar - Culegator ). 
  
Si totusi, aceasta linie splitata, desprinsa din Hominidele maimute, au supravietuit in conditiile aspre ale savanelor Africane!!! 
  
Cum?...Unii savanti paleoanthropologi sustin ca respectivele linii evolutive din stramosii omului, au dezvoltat adaptativ o serie de calitati de compensare, de imitatie, de furisare, de strecurare in procurarea hranei si apei, de la cei puternici ( lei, hiene, posibili tigri si pantere )” FURISINDU-SE si FURIND” ( in sens paleoanthropologic desigur ) de la cadavrele ramase de la marii predatori, sau cautind oase si carcase dupa vinatori, sau gasind fructele de sub copaci de la cei ce aveau abilitatea vietii arboricole…Dezvoltarea unor forme de mimesis cu natura, de furisare / strecurare atenta in procurarea resurselor de hrana si reproducere, de insumare a mai multor calitati de supravietuitor marginal, ar fi produs o serie de mechanisme cellular adaptative, inscrise mai tirziu in insasi codul genetic al respectivelor Hominide – Australopithece, ce s-au dezvoltat si imbunatatit de stramosii directi ai omului din ultimii 2 milioane de ani, Genul Homo de Pleistocen, ca Homo Habilis, Homo Ergaster, Homo Erectus… Si care, ca Vinatori – Pescari – Culegatori, domina acum ei savana, stepa, si jungla, si care prin Sapiensul Archaic de Holocen( 200.000 – 50.000 de ani, cu o posibila faza intermediara de Semiarchaic Sapiens sau Premodern – Sapiens )… 
  
Deci, nenumaratele mechanisme ale supravietuirii, deschid in Sapiensul modern ( ultimii 50.000 de ani ) o istoria creative ( si nu de putine ori si destructive) a lui Sapiens, prezenta atit in constientul cit si subconstientul Speciei, si subsequent al individului! 
  
Se pare ca aceasta triada evolutiva de Ardipitecus Ramidus - Sahel Anthropos – Australopithecus ( triada apartinind inca de Familia Hominide ) continuata in Genul Homo ( Homo Ergaster – Homo Habilis – Homo Erectus, posibil si Homo Neanderthalensis, sa fi fost stramosii directi ai Speciei Sapiens, care prezinta cea mai mare capacitate de a reprezenta universalul ca Supravietuire de Specie, ca virf al intregii Selectii Naturale de pe Terra, urmata prin dezvoltarea abilitatilor abstracte bazate pe limbaj articulat, alphabet scris si gindire abstracta de Selectia Culturala si Spirituala… 
  
5’. 
  
POETICUM 
  
“ 
  
Nu voi fi nicicind doar o alba umbra 
  
Fara de singe, 
  
imitind alburiu curcubeul… 
  
Niciodat’ nu voi prorooci 
  
Icoane de singuratate 
  
Ci mereu Reursitor 
  
De fire de tort 
  
In Sapiens 
  
Voi strabate”… 
  
*** 
  
6. 
  
PHILOSOPHICUM 
  
…Raminind inca in sfera originilor Sapientice, cu inca multe verigi albe, se considera ca stramosii nostrii din ramura Hominida ( A. Ramidus – Sahel Anthropos – Australopithecine ) ar fi evoluat inspre Genus ( Gattung ) Homo prin insasi faptul de a NU FI AVUT ORGANE INALT SPECIALIZATE ( aripi de zburat, branchii de respirat sub apa) forte canina de predators, si evolutia lor ar fi fost avantajata tocmai de aceste absente biologice, anatomo - fiziologice!!! 
  
Cind astazi discutam care dintre echipamentele abstracte ar avansa, ar evolua, mai usor inspre o imbunatatire vizibila, sigur ca un encyclopedist poeto – filozofic ar fi avantajat in aceasta disputa, cu un poet ( chiar foarte bun ) sau un filozof ( chiar foarte apreciat )… 
  
Numai ca in Sapiensul modern intervin extreme de multi factori subiectivi ( critica literara, filozofica, limbaj de circulatie nationala sau internationala, prezentare pe modele de carte clasica sau digitala,etc, care schimba radical datele initiale ale topicii… 
  
6’. 
  
POETICUM 
  
“ 
  
Umilul epigon in zarve clocoteste 
  
Miraje prin miraj in ierburi se dospeste 
  
Scanteia din silex aprinde codrul sur 
  
Destin de plangaret de lacrime e pur… 
  
In intriga savanta reizvorasc stafii 
  
Blajinul bastinas e frate cu bruta din sosii 
  
Potecile prea aspre in Specie se ascund 
  
In glasul gliei stramosesti brazdare sa scufund… 
  
*** 
  
7. 
  
PHILOSOPHICUM 
  
…Gradual, se poate observa ca poezia si filozofia au puncte commune in anthropologie, epistemologie si theologie, infasurindu-se, furisindu - se si mimetindu - se in thesaurul uman al creatiei, in cel al venirii si devenirii, si evident in cel al visarii si contemplarii… 
  
…Temporalitatea nu se defineste doar ca fiinta inspre moarte , Sein zum Tod, ci fundamental ca sansa de nastere si renastere, Sein als Geburtsein, Sein als Kreativsein, nu numai in physisul ei cellular, ci in intregul ei circumscris creational… 
  
7’. 
  
POEMATICUM 
  
“ Cum sa devin destin de Sapiens 
  
Biet muritor reframintat entropic? 
  
Pulverizat parnasian in Eleusis sa scufund 
  
Si-n ochii tai de Specie 
  
In pururi sa afund… 
  
Nepotolit in flacari 
  
Nemistuit de arsele vapai 
  
Sunt Specia dintre Specii 
  
Betia dintre zei… 
  
*** 
  
8. 
  
PHILOSOPHICUM 
  
…Evolutia de grup, de trib si de ginta a intregului Homo Anthropos si Specie Sapiens, a fost sigur presarata cu numeroase conflicte singeroase, cannibalism, intravinarile sapientice culminind in extinctii de grupuri de triburi, de popoare si imperii… 
  
…Nu intimplator diversele religii incearca impacare intre semintii ( Sa nu minti! Sa nu furi! Sa nu ucizi! ), ca si impacarea cu Zeul protector ( Sa nu ai alti D-zei afara de mine! ) 
  
Se accentueaza umanitatea si nu animalitatea, umanismul si nu biologismul, internationalismul si mai putin nationalismul, tolerismul si nu fanatismul… 
  
8’. 
  
POETICUM 
  
“ In trasnete insangerate-n cringuri 
  
In nopti ce ascuteau sabii si ginduri 
  
In vuieturi de calareti 
  
sortita departare 
  
Absenta lacrimei de consolare 
  
Mormint de trib, de fost popor, de ginta 
  
Uitate-n pulberi de zeita cea sfanta 
  
Taceri re - sclipind sub stele tacute 
  
Din vremi de salbatici sub copite cazute”… 
  
*** 
  
9. 
  
PHILOSOPHICUM 
  
…Fiecare filozofie se doreste a fi unica si insolita, si asta din antichitate pina azi… 
  
Fiecare poet / poeta sau om de stiinta crede ca el si doar el / ea si doar ea merita sublimitatea creatiei si evident meritocratia… 
  
Fiecare din umanii creatori, se doreste un Demiurg intru pururi, sau cel putin un Lucifer al valurilor ce ne bintuie, adorata fiinta intru mintuire… 
  
…Dar, ca sa atingem acest timp de imbogatire, sau temporalitate de imbogatire, trebuie sa intelegen un timp sau o temporalitate de injumatatire, de 50 /50 intre Eu si Specie… 
  
9’. 
  
POEMATICUM 
  
“ Smerit 
  
Urnesc toti muntii din galaxia mintii 
  
Purtat si repurtat de ingerii credintii… 
  
Genetic cod din neguri DNA 
  
Remasluit XY sau XX 
  
Cersind o nemurire in Clona 
  
ca adaos 
  
Visind sa sparg tot Graalul 
  
Din vecinicul repaos… 
  
*** 
  
10. 
  
PHILOSOPHICUM 
  
…Orice singularitatea, orice individualitate o gasesti luptind pentru ea in tine insuti, deschizindu-se apoi inspre generalul Speciei, fiindca eu sunt prima finitudinea aruncata in nemarginiriile Speciei, Geworfenheit in der Spezies, fiindca eu sunt primordialul, allererste, ce trebuie sa renunt la sine, Selbstaufgabe, fiindca eu sunt prima smulgere din impersonalul, das man, fiindca eu trebuie sa traiesc accelerarea creativitatii, ca inclinatie irepresibila a mea insumi, cufundat in Sapiens, ca oglinda, ca minimal fragment de Nanoeu, dar nu in vecinicul repaos Eminescian, ci in vecinica zbatere si razbatere de creativitate… 
  
10’. 
  
POETICUM 
  
“ 
  
Orologiu ascuns in moleculara secunda 
  
Radioactiv pribeag a umbrei dintr-o umbra 
  
Ramas nebotezat de Demiurg, de Chronos 
  
Ateul neinsemnat de temporal sublim 
  
La paradis umanizabil refuz sa ma inchin 
  
Poate sunt porta – voce la Antizeul dur 
  
Un sepulchral sapat de luciferic pur 
  
Mistificat infant in Mentis Sapientis 
  
Concentric conjugat in reversibil Dentis… 
  
*** 
  
11. 
  
PHILOSOPHICUM 
  
…Poetul – filozoful devine theologist si scienceman, disputindu-si fiecare territoriile sale, creatiile sale, victoriile sale, infringerile sale ( asta mai putin, sau, in ultima vreme chiar deloc ) … 
  
Indiferent de oscilatiile traite si rescrise, creatorul, scriitorul are ne3voie de un coefficient de realitate si doar partial de un coefficient de irrealitate, prin care vocea constiintei, Stimme des Gewissens si vocea subconstientului, Stimme des Unterbewußtseins, dau indreptarul inspre sinele propriu, auf das eigene Selbst, atit al eului cit si al Speciei, adica retrairea in centric al individualitatii si generalitatii… 
  
11’. 
  
POEMATICUM 
  
“ 
  
Sa fie fie poetul un ascuns zamislitor? 
  
Ce praznuieste in intunecimi un vajnic vrajitor? 
  
Sa fie filozoful un duh sortit al sortii 
  
Un ucigas conceptual prins de lumina mortii? 
  
Si amindoi in hora de rapitori sublimi 
  
In care-aud cocosul de trei ori cintind 
  
La fiecare noapte 
  
La fiecare gind”… 
  
*** 
  
12. 
  
PHILOSOPHICUM 
  
…Dar, ajungind la final, fara sa fii descoperit inca o Constiinta a Nemarginirii, cu toata poeto – filozofia etalata si dysplayizata…Cum e poeto – filozofule, aveti o constiinta a nemarginirii…Da am, dar nu stiu inca de care parte a constiintei sunt, a mea insami sau a Speciei…De aceea semnez vinovat si spasit, recunoscind ca vocea nelinistei poetice urmeaza actului trairii si Sapientoindumnezeirii… 
  
12’. 
  
POETICUM 
  
“ E Specia-n dimineata? 
  
E Specia la amiaza 
  
E Specia in amurg? 
  
Munti de ghetari 
  
Boteaza un transfug?... 
  
Sa fug din Speciea mea 
  
Repironit pe cruci 
  
Suflarea ca un crez 
  
s-o stingi etern sub nuci… 
  
*** 
  
Augustin Ostace – Germania – 5 Julie 2018 
  
Referinţă Bibliografică:
Augustin Ostace = POEM FILOZOFIC == REVIZUIT SI ADAUGIT = / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2743, Anul VIII, 05 iulie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!