CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Istorie >  


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 2741 din 03 iulie 2018        Toate Articolele Autorului

Dr.Ionuţ ŢENE:Cum s-a numit țara lui Mihai Viteazul?
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Dr.Ionuţ ŢENE:Cum s-a numit țara lui Mihai Viteazul? 
  
De multă vreme mă frământă o imponderabilitate istoriografică. Cum s-a numit țara lui Mihai Viteazul, după unirea de la 1600 înfăptuită de domnitorul muntean? În secolul XVI, în lucrările și studiile umaniștilor, precum și pe hărțile epocii, arealul carpato-danubiano-pontic purta denumirea generică de Dacia. În elita nobiliară și voievodală a epocii titulatura umanistă de Dacia era încetățenită pentru cele trei țări românești. Johannes Honterus a evidentiat în lucrarea sa „Descrierea Lumii” din 1530, în mod cartografic unitatea celor trei țări române, iar prin intermediul hărţii intitulate „Dacia”. La fel și umanistul Nicolae Olahul vorbea la 1536 în lucrarea ”Ungaria” despre vechea Dacie. Mai mult, principele Transilvaniei a stăpânit cele trei țări române sub titulatura de Dacia. Potrivit istoricului Constantin Razachevici, încercarea lui Sigismund Bathory de a-şi impune stăpânirea direct în Ţara Românească şi Moldova a fost socotită la vremea respectivă o tentativă de refacere a Regatului Dacia. Pe lângă numeroasele izvoare maghiare şi italiene, în care Bathory apare cu titulatura de „principe al Ardealului, Moldovei si Tarii Românesti”, istoricul contemporan al principelui, János Decsi Baranyai, adaugă sintagmei precizarea: „într-un cuvânt întreaga Dacie” (uno verbo tota Dacia). 
  
Ca urmare, acțiunea de unire a țărilor române de către Mihai Viteazul de la 1600 trebuie să o vedem în acest context istoric umanist de refacere a vechii Daciei, un concept renascentist de reînviere a antichității. Toți umaniștii epocii scriau că moldovenii, muntenii și ardelenii vorbesc aceeași limbă, se roagă în rit bizantin și se trag din vechii daci. Era imposibil ca voievoddul Mihai, din ”os domnesc” să nu fi auzit de aceste lucrări și concepte ale epocii. Se știe că Mihai Viteazul s-a folosit de ortodoxie ca de o ideologie unificatoare, fiind implicat în acțiuni religioase în Ardeal și Moldova înainte de unirea de la 1600. Mihai Voievod s-a încoronat stăpân al Ardealului la Alba-Iulia, nu întâmplător, ci pentru că aici funcționa mitropolia ortodoxă recent înființată la cererea sa, conform tratatului cu Sigismund Bathory din 1595. Din noiembrie 1599 Mihai Viteazul a stăpânit cu o mână de fier Ardealul inițiind reforme în favoarea creștinilor ortodocși, deci a românilor persecutați de Uno Trium Naționum. El a numit pârcălabi români în majoritatea cetăților ardelene. În mai 1600, Mihai intră în Moldova, unde îl înfrânge pe Ieremia Movilă, omul polonezilor. Este primit cu bucurie de moldoveni. El a cerut împăratului austriac recunoașterea stăpânirii sale in perpetuum asupra Ardealului, Moldovei și Țării Românești. Titulatura folosită de voievod (într-un document din 6 iulie 1600) era: „Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei”. Acum se pune întrebarea firească și logică pentru cercetătorii în istorie: Cum a numit Mihai Viteazul această țară unită? Probabil ca și umaniștii: Dacia? ”Şi hotarul Ardealului… pohta ce-am pohtit… Moldova, Ţara Rumânească”, conform ”testamentului” voievodului. Este improbabil ca voievodul muntean să nu fi dat la propria creație politică un nume de țară. Cercetările viitoare vor desluși această controversă istoriografică. 
  
Ionuț Țene 
  
Referinţă Bibliografică:
Dr.Ionuţ ŢENE:Cum s-a numit țara lui Mihai Viteazul? / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2741, Anul VIII, 03 iulie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

VALIDARE ACCES CONFORM GDPR

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!