CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Istorie >  


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 2720 din 12 iunie 2018        Toate Articolele Autorului

FLORILE SARMISEGETUSEI-continuare

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
FLORILE SARMISEGETUSEI  
Dramă istorică în versuri  
-Continuare-  
  
Personajele:  
DECEBAL-regele dacilor,  
TRAIAN-împăratul romanilor,  
VEZINAS-marele preot al dacilor,  
LICINIUS-general şi spion roman,  
LONGINUS-general şi sol roman,  
TEHOMIRDURASBALDOBAL-  
căpetenii dace,  
HASDRUBALSABINUSPROPELIUSLILIANUS-  
meşteri şi spioni,  
CASSIUSCELUSO  
CĂPETENIE ROMANĂ,  
VRACIUL,  
TEMNICIERUL,  
ÎNGRIJITORUL TEMPLULUI,  
OLACUL,  
UN OŞTEAN,  
STRĂJERUL,  
ÎNTÂIUL FRUNTAŞ DE OASTE DACĂ,  
AL 11-lea FRUNTAŞ DE OASTE DACĂ,  
AL 111-lea FRUNTAŞ DE OASTE DACĂ,  
ÎNTÂIUL OŞTEAN,  
AL 11-lea oştean,  
DOCHIA- fiica regelui Decebal şi Marea Preoteasă a Sarmisegetusei,  
ZADA-fecioară şi Preoteasă,  
III-IX FECIOARE ŞI PREOTESE,  
ÎNTÂIA FEMEIE,  
A UNUSPREZECEA FEMEIE,  
IONUŢ-copilul lui DOCHIA plămădit cu LICINUS,  
OŞTENI; POPOR.  
  
TABLOUL II  
(Iatacul Dochiei. Peretele din dreapta cu fereastra largă. Pe acelaşi perete  
Este o uşă. O a doua uşe se desenează în colţul stâng al peretelui din  
fundal. Înăuntru lăicere, măsuţe, etc. La lumina unei făclii de ceară Dochia  
se găteşte cu podoabe de nuntă. Zada o ajută. Pe fereastră se observă că în  
sala cea mare din dreapta, luminată cu torţe şi multe opaiţe, ospăţul e gata  
şi oamenii aşteaptă. Dochia mâhnită îşi cercetează cu ochii împrejur  
gătelile. ).  
Scena 1.  
ZADA  
Dochia! Deasupra nimic nu-i,  
Aici, neamul cu grijile lui!  
Eu mor, prescriptul să-l împlinesc.  
Ooo…mi-a fost drag cu tine să trăiesc  
Dar neamul dacic în veci va fi  
Şi acest pământ îl va iubii.  
Iată, sovonul îţi stă bine,  
Ciupagul cu săbace stau pe tine,  
Frumos salbele de aur ţ-i se aşează pe piept  
De îţi fac trupul împlinit şi drept  
Când pe trup domnesc se dau.  
DOCHIA  
Şi toate acestea…pentru mine farmec n-au!  
ZADA  
Tinereţea le cere,  
Are nevoie de ele.  
Farmecă pe Tehomir când te va zării…  
Văzându-te astfel Licinius ar tresării…  
Cine ştie dacă în temniţă, fără soare,  
Nu aşteaptă o rază de soare…  
Un semn de iubire!?  
Nu te cutremură din fire,  
Eu ştiu prea bine că mâine seară  
Voi fi nimic. Afară...  
Voi fi scrum  
În brazda din drum  
Prefăcută de Dava, meşter iscusit,  
19  
În urna sacră a unui...mit.  
Şi totuşi mă gândesc cât mai bine  
Să mă bucur de restul zilei care vine.  
DOCHIA  
Adevărat, Zada...  
Un....totuşi, stă greu cât un munte...  
Alături prăpastia deschisă...fără punte...  
ZADA  
De ce să fiu altfel? Dincolo fericirea e deplină,  
Sunt, însă, atâtea lucruri ce încântă viaţa cu lumină.  
DOCHIA  
Ba, chiar, nu aşa!? Ne ademenesc unele care  
Nu ne aşteptam fiecare?  
Viaţa e acolo, Zada, unde o simţi cu propria fiinţă,  
Nu unde judecata dură condamnă la nefiinţă!  
Dacă temniţei i-ar fi dat mereu podoaba de acum  
Acolo doresc să trăiesc viaţa-mi cu-n singur drum.  
De acolo simt că vineri  
Vraja vieţii pentru mine.  
Nu..., Zada! Mâine în zori acela care m-a răscolit  
Nu trebuie să moară, trebuie iubit.  
Să-l ştiu pe acest pământ ori unde ar fi  
Al meu să fie! Aşi îndrăzni...  
Dar...gândule neâmplinit  
Nu te văd, încă, să fi înfăptuit.  
De la moartea slăvitei mele mame  
Tata m-a crescut departe de lume.  
Iubită sunt şi acum când sunt mare  
Să-i aduc în viaţă tulburare!?  
(După o mică pauză. ).  
Noi mergem înainte, doar nu suntem raci,  
Împotrivire nu încape din partea femeilor la daci.  
Şi atunci, cel sortit, Tehomir îmi este  
Chiar dacă în inimă a încolţit o altă poveste.  
Voinţei tatălui meu a mă împotrivi  
Eu nici în gând nu aşi îndrăzni.  
Nunta poate, deci, să urmeze…  
Tehomir să fie vesel, să viseze…  
Înainte de aceasta, însă…  
Nu-mi este dat Licinius. O ştiu. Sunt învinsă.  
(În timp ce Zada priveşte pe fereastră.).  
Dar cui să-I spui  
Că mă îngrijorează viaţa lui!?  
ZADA  
Sunt aici toţi!  
DOCHIA  
  
E şi temnicierul la porţi!?  
ZADA  
Şi străjile toate sunt.  
DOCHIA  
E nimerită clipa. Pe cuvânt!  
ZADA  
Încă surlarii la ospăţ nu ne cheamă,  
Aşa că timp avem…nu mi-e teamă…  
DOCHIA  
Ce face temnicierul acum?  
ZADA  
( Privind pe fereastră.).  
E vessel, se uită pe drum.  
Alături e vraciul, ghiceşte la toţi pe rând,  
Aşa că nici o bănuială nu le trece prin gând.  
DOCHIA  
Atunci…fie ce o fi!  
( Îşi aruncă pe umeri o mantie neagră.).  
ZADA  
( Veselă. Se înveşmântă la fel.).  
Alături de tine, Dochia, şi-n ultima zi!  
DOCHIA  
Iartă-mă iubite tată!  
Îţi încalc judecata dreaptă.  
M-a sărutat pe obraz o rază de lună,  
Zefiru povestindu-mi în plete îmi pune cunună,  
O rândunică în zbor  
Îmi şopteşte de departe un dor.  
Mă îmbată mirosul florilor,  
O viaţă nouă mă înfioară  
Îndemnându-mă să gust din ea întâia oară.  
Visez…Pe vis nu sunt stăpână,  
Mă iartă, dar, Zalmoxis, că fapta-mi e bună!  
TABLOUL III  
( La lumina lunii se desenează uşa beciului domnesc. Drept încuietoare e o  
grindă grea din lemn de corn petrecută în cujbe de nuiele. Dochia cu Zada,  
grăbite, par în zadar a încerca să dea jos grinda. ).  
Scena 1.  
DOCHIA  
(Îndârjindu-se într-o supremă sforţare. ).  
Fetele poporului se întrec cu bărbaţii în putere,  
Ba îi ajută şi la război şi în alte lucruri grele.  
Iar eu, fiica regelui, des la vânătoare mă duc  
Şi nu pot da înlături acest butuc?  
ZADA  
Se zice că iubirea dă puteri nebănuite.  
( Izbutesc de astădată a da jos grinda. Uşa se deschide. Cei închişi nu  
îndrăznesc să iasă.).  
DOCHIA  
A voastră este binefacerea libertăţii sfinte.  
ZADA  
( Spre Sabinus. ).  
Iubitule! Iubitul meu!  
Fă să înţeleg rostul vieţii în ultimul meu ceas, greu…  
Dă-mi sărutul tău şi eu ţi-l dau pe-al meu de fată,  
Să simt bucuria vieţii toată.  
Gândul îmi v-a arăta o viaţă îndelung trăită,  
El mă face să inched atâţia ani într-o picătură de vreme vrăjită.  
Cât v-a destina  
Soarta acelor bătrâni care abia ating vârsta mea.  
Balsamul divin îl dă numai sărutarea ta,  
Pentru atâta m-am născut pe lume şi viaţa numai atâta vrea.  
SABINUS  
Îmi dau seama şi de-abia  
Acum mă încredinţez de iubirea ta,  
Curată, Zada, draga mea  
( Se îmbrăţişează şi se sărută. ).  
DOCHIA  
( Către Licinius. ).  
Frumosule străin! Să duci cu tine în ţara duşmană  
O veşnică primăvară diafană,  
Amintirea fermecată de un vi din viaţa mea  
Ce fără voie am încercat s-o trăiesc aevea.  
Întotdeauna şi totuşi niciodată.  
Un vis ce se-ncearcă să ne lege.  
Iată bucuria unei fiice de rege.  
(după un timp de gândire. ).  
Şi, pentru că orice clipă de zăbavă  
Pierzanie adduce, degrabă  
Plecaţi spre ţara voastră însorită  
Unde vă aşteaptă o soartă fericită.  
LICINIUS  
Stăpână slăvită!  
Îţi datorăm viaţa noastră, chinuită!  
( Se apropie spre a-i săruta poalele mantiei lui Dochia. ).  
DOCHIA  
( Se împotriveşte.).  
Acest semn mi-a pătruns în fire,  
Trezeşte în sufletu-mi o neîncercată fericire,  
Să şti că fapta mea nu e îngăduită şi e mare păcat,  
N-ar faceo nici cea mai de pe urmă fiică de comat.  
Un zeu ascuns, necunoscut dacilor, m-a îndemnat.  
LICINIUS  
E amorul şi dragostea, stăpână a visurilor mele.  
DOCHIA  
Ai venit cu ele, să te duci cu ele!  
Aici, vezi e ţara războaielor din tată-n urmaş  
Nu pot găsi o clipă de sălaş.  
( Se aude cânt de harphă. Apucând pe Zada de braţ.).  
Muzica ne cheamă, ne cheamă…  
Ziua de mâine de care mi-e teamă.  
Zada, Zada! Te-am avut pe tine,  
Cu cine am să rămân de mâine!?  
ZADA  
Te du, iubitul meu, sabinus şi în inima ta păstrează  
În veci un loc pentru cea care te iubeşte şi visează...  
( Meşterii romani pleacă. Dochia alături de Zada, abătute şi  
îndurate ţin capetele plecate. ).  
LICINIUS  
Amor, Venus şi voi zei, stăpâni ai humii,  
Protectori ai cetăţii lumii,  
Mai repede decât gândul aţi sprijinit pe fii ei  
Ce pătimesc sub soare.  
Pământul Daciei e prielnic. Pe sfintele altare!  
  
Va continua. 
Referinţă Bibliografică:
FLORILE SARMISEGETUSEI-continuare / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2720, Anul VIII, 12 iunie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!