CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Recenzii >  





Lucia-Elena Locusteanu-:,,DREPTUNGHIUL IUBIRII, ADEVĂR SAU ILUZIE”
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
MARIA SOMEŞAN 
  
,,DREPTUNGHIUL IUBIRII, 
  
ADEVĂR SAU ILUZIE” 
  
LECTURI SUBIECTIVE 
  
,,Să poţi înţelege viaţa prin ceea ce e dincolo de aparenţă, în restul cu tâlc al fiecărei manifestări proprii sau observate în divinitatea care te înfăşoară, ce altă înţelepciune mai poţi dori?” Alexandru Mureşan 
  
Balsam pentru suflet, amintirile devin oglinda, poarta de intrare, prin înţelepciune, în trecutul fiecăruia dintre noi. Transcrise, rămân pagini de viaţă, lecţii pentru semeni, delectare. 
  
O astfel de carte este ,,Dreptunghiul iubirii, Adevăr sau iluzie”, semnată de doamna Maria Someşan, carte cu un titlu – interogaţie retorică, în acord cu frământările lăuntrice ale personajului principal – ANA, frământări ce răzbat din fiecare gest sau cuvânt. Titlu, în nuanţa galbenului sfânt al luminii, pe coperta –fundal, ce are culorile ,,Aurorii Boreale” – simbolul iubirii, e un răspuns metaforic, inclus într-o imagine cromatică. De pe copertă, ne urmăreşte zâmbetul blond şi cald al autoarei. 
  
Cartea Mariei Someşan, pe alocuri autobiografică, cum notează Luminiţa Pop în ,,Prefaţă”, e aproape periplu al unui destin călăuzit de iubire de ţară, de semeni, de bun simţ şi iertare, destin marcat de temeri, frământări, dar şi de ecuaţii fără răspuns. 
  
Cartea e greu de încadrat într-o specie epică, e şi nuvelă, dar şi proză memorialistică, jurnal de călătorie în care prinde viaţă povestirea în povestire. Naraţiunea împletită cu monologul interior, dar şi cu dialogul, transmit cititorului puternica trăire, emoţie a personajului – ANA, care găseşte de cuviinţă că experienţa vieţii ei trebuie să constituie suport moral atât pentru copiii înfiaţi / adoptaţi, cât şi pentru părinţii adoptatori, mai ales, în cadrul întâlnirilor cu ,,grupurile suport”, întâlniri / şedinţe la care ea - ANA, împărtăşindu-şi din trăirile ei, ajută… 
  
Structurată în 11 capitole numerotate, cartea surprinde cititorul cu aşezarea unor pagini - crochiuri metaforice – în alb – negru, ce închid în ele nota importantă, simbolul care defineşte partea narată sau, chiar, ar putea constitui titlul acelei părţi. 
  
Cartea se deschide introspectiv, prin inserţie, întoarcere în timp, în zi aniversară, coborând - prin amintire - în explozia de lumină dată de primăvara împlinirii vârstei de 18 ani, în cuibul cald părintesc, simţind parcă parfumul şi zâmbetul florilor: Irişi şi Margarete, oferite de emoţionatul şi bunul părinte. Primeşte în dar florile ei preferate, simboluri ale unor trăsături morale: IRIS : I - iubire, R – respect, I – iertare, S – sinceritate, dar şi puritatea şi gingăşia Margaretelor, trăsături de caracter ce vor fi îmbogăţite de ANA cu toleranţa, acceptarea, omenia. 
  
Cartea se deschide şi se încheie simetric, deci, putem vorbi de o simetrie compoziţională, echilibrată, rotunjită, prin explozia de lumină, lumina iubirii părinteşti, lumina unor prietenii adevărate - de durată, lumina sincerităţii şi iertării, lumina florilor de iris, alături de lumina împlinirii erotice, a iubirii mature – lumina Aurorii Boreale. 
  
Lovitură a sorţii, aflarea adevărului, faptul că a fost adoptată / înfiată, vine pentru ANA târziu, la vârsta maturităţii, înţelepciunii. De aceea, poate, reuşeşte să ierte, dar, în sufletul ei se dă o luptă, luptă îmbrăcată în metafora – interogaţie retorică – ce dă şi titlul cărţii: ,, Dreptunghiul iubirii, Adevăr sau iluzie”. 
  
Acolo, sus, Cineva îi ,,orâduie cărarea”. Abandonată de mama biologică, cu care are o pasageră întâlnire, fără a dezlega enigma – (necunoscut va rămâne tatăl biologic, despre care nu află nimic şi care, probabil, nici nu ştie că există) - Dumnezeu îi dă părinţi adoptivi adorabili care, ani la rând, au vegheat-o, înconjurând-o cu afecţiune, cu dragoste, sădindu-i în suflet înalte valori morale: iubirea de ţară, de semeni, respect pentru limba română, pentru însemnele ţări, dar şi pentru valorile autentice ale popoarelor lumii, pentru frumos, într-o sintagmă: pentru adevăratele valori ale umanităţii. 
  
Călăuzită de bun simţ, de iertare şi compasiune, încearcă şi reuşeşte să ajute pe cei, care asemenea ei, sunt frământaţi de temeri, de gânduri iscoditoare. Întâlnirea cu ,,grupurile de suport” e edificatoare în acest sens, mai ales, atunci când o îndrumă pe fetiţa înfiată cum să reacţioneze în faţa celor ce-o jignesc, trezindu-i mândria şi bucuria că are o mamă care o iubeşte, aşa cum trebuie să-şi iubească copilul oricare mamă, fie ea biologică sau nu. 
  
ANA e conştientă că şi alţi semeni, asemenea ei, trăiesc, la un moment dat, un şoc emoţional puternic, dat de cele două întrebări esenţiale pentru drumul vieţii. Dar pentru ANA e şi mai traumatizantă, dureroasă dilema: partea paternă rămâne o întrebare, o ecuaţie fără şanse de rezolvare în această existenţă. Singurul răspuns pertinent rămâne acela că nu există dreptunghi al iubirii, că acesta nu e decât o iluzie, o Fata Morgana. 
  
Blestemul cărării însă este echilibrat de Aurora Boreală , de iubirea părinţilor adoptivi, o iubire împărtăşită, dar şi de acea iubire de vis, de poveste, iubirea lui ŞTEFAN ce-i umple ANEI sufletul de lumină, compensând necunoscutul, ameliorând, estompând enigma paternităţii, necunoscuta ecuaţie despre Cel care i-a dat intrarea în lumină. 
  
Iubirea copiilor pentru părinţi e nemuritoare: ,,Târziu, în noapte, mă gândesc cu drag la părinţii mei. Acum nu sunt lângă mine, dar în sufletul meu sunt mereu. Părinţii sunt nemuritori, ei trăiesc în sufletul copiilor lor.” meditează ANA. 
  
Capitolele cărţii, indiferent de tema majoră abordată, îmbracă haina memorialistică, a unui jurnal de călătorie, purtându-ne prin locuri încărcate de istorie, de tradiţii, de artă, de pitoresc, locuri descrise cu reală participare afectivă, trezind emoţii, graţie şi unei serioase documentări, păstrând viu adevărul, autenticitatea. 
  
Dar oricât de frumoase şi încărcate de istorie ar fi locurile vizitate, cadrul predilect povestirilor în povestire, povestirilor în ramă, pentru ANA, rămâne plaiul românesc, cu bucuria şi mândria de a fi 
  
român, de a se fi născut în ROMÂNIA, aşa cum se destăinuie: ,,- Aici în ROMÂNIA, pentru că nu cunosc o altă patrie! Tu ţi-ai dori o altă mamă?” 
  
Educaţia primită de la părinţi adoptivi îşi spune cuvântul. Pe ANA o revoltată atitudinea, lipsa de bun simţ, de respect a grupului de elevi, însoţiţi de profesori ce nu şi-au pregătit vizita la un loc încărcat de istorie, de jertfă pe altarul iubirii de ţară, vizită la MEMORIALUL DURERII din Maramureşul străvechi, profesori iresponsabili de menirea lor ca dascăli. 
  
În antiteză cu lipsa de respect a tinerei generaţii faţă de valorile istoriei poporului român, a grupului de excursionişti din Maramureş, pe ANA o impresionează, pe bună dreptate, felul în care, spre exemplu, poporul turc, şi nu numai, ştie să-şi respecte, să-şi onoreze trecutul, eroii, drapelul, armata. 
  
Pe parcursul lecturii facem cunoştinţă, vizionăm o adevărată şi diversificată cinematecă a prietenilor ce-i încălzesc şi luminează sufletul, succinte poveşti de viaţă, destine ce se întretaie cu drumul de lumină al ANEI, adevărate radiografii de caractere. 
  
Dar nu e capitol care să nu fie luminat de ,,AURORA BOREALĂ”, de iubirea sinceră, caldă, frumos de firească a celor două suflete pereche – ŞTEFAN şi ANA, iubire ce vine să compenseze trauma destinului… 
  
Cartea pune în faţa cititorului două întrebări esenţiale pentru drumul vieţii cu răspunsuri clare: dreptunghiul iubirii e o Fata Morgana, o iluzie, în timp ce Adevăr e iubirea adevărată, e Aurora 
  
Boreală cu tot ce presupune această sintagmă metaforică şi că doar de noi depinde cum ne croim drumul vieţii şi ce alegeri facem: ,,În viaţă, suntem ceea ce alegem noi să fim!”. 
  
În anul Centenarului Marii Uniri, cartea Doamnei Maria Someşan ,,Dreptunghiul iubirii, Adevăr sau iluzie” e un balsam, dar şi un dicţionar de iubire autentică faţă de trecut, de istorie, faţă de pământul sfânt al ţării, prin respect faţă de frumoasele noastre tradiţiile, faţă de semeni, de părinţi. 
  
Prof. Lucia – Elena LOCUSTEANU 
  
Membru al Ligii Scriitorilor Români 
  
Cluj – Napoca, 7 Mai 2018 
  
6. 
  
Referinţă Bibliografică:
Lucia-Elena Locusteanu-:,,DREPTUNGHIUL IUBIRII, ADEVĂR SAU ILUZIE” / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2701, Anul VIII, 24 mai 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!