CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Evaluari >  





Al.Florin Țene:Personalităţi uitate, de ce ? Mihai Beniuc
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Personalităţi uitate, de ce ? Mihai Beniuc  
 
Mihai Beniuc s-a afirmat înainte de cel de-al doilea război mondial ca poet cu o personalitate artistică bine conturată. După precizările lui Al.Husar, în Poetul în concepţia lui Mihai Beniuc, articol apărut în Analele ştiinţifice ale Universităţii Al.I. Cuza din Iaşi, tomul VII, 1961, p. 151, Mihai Beniuc îşi publică primele sale poezii în revista liceului din Arad. Laboremus, în 1926, după care colaborează la Bilete de papagal şi mai apoi în revistele ardelene Abecedar şi Pagini literare.  
 
Născut la 20 noiembrie 1907, în localitatea Sebiş, de lângă Arad şi decedat în 24 iunie 1988, Mihai Beniuc a fost poet, prozator şi psiholog, care s-a implicat în promovarea proletcultismului în ţara noastră, alături de A.Toma, Dan Deşliu, Eugen Frunză, Maria Banuş, A.E. Bakonsky, Eugen Frunză şi alţii.  
 
De Mihai Beniuc mă leagă o frumoasă amintire din anul 1961, pe când eram elev la o şcoală tipăografică din Bucureşti. Pe atunci colaboram la Informaţia Bucureştiului. Cu această ocazie m-am deplasat pe str.Grădina Bordei, unde locuia, pentru a-i lua un interviu.Am fost primit în casă de menajeră şi apoi am fost introdus în biroul maiestrului.Întreg holul era tapetat de tablouri. Maestru mă aştepta la biroul său masiv.S-a purtat foarte amabil cu mine.Aveam 18 ani.După terminarea interviului, a citit textul pe care-l scrisesem pe un caiet, după care a mormăit: E bine! Nu am plecat decât după ce am fost servit cu dulceaţă de smochine de către menajeră. În timpul acesta Beniuc s-a interesat de şcoala pe care o urmam şi de ceea ce scriu.După ce am terminat, înainte de a pleca m-a invitat să mai revin cu creaţii de-ale mele.N-am mai revenit dar l-am mai întâlnit în clubul şcolii în urma invitaţiei făcute de conducerea acesteia, în urma căreia am făcut o fotografie împreună care a apărut în Îndrumătorul cultural. Interviul a fost publicat în Informaţia Bucureştiului, la rubrica Evenimente culturale.  
 
Poetul îşi realizează, cu fiecare volum, dorinţa exprimată categoric de a fi toboşarul timpurilor noi, şi de a intra masiv şi greu în vreme / cu un car cât dealul de poeme...  
 
Opera poetică a lui Mihai Beniuc este străbătută de patosul marilor căutări, al luptei revoluţionare pentru realizarea a unei himere, a dreptăţii sociale şi a fericirii umane.El a fost în permanentă căutare a acelui cuvânt ”care să te facă să vezi şi să auzi cuvântul plastic, cuvântul muzical, care să exprime mai bine realitatea “. Înnoirea limbii a fost o altă preocupare a sa, găsind rezolvarea în apropierea de poezia populară-“izvorul veşnic viu al întineririi…fântână a tinereţii “.(Despre poezie-studii literare-E:S:P:L:A:, 1953, p. 137.)  
 
Lexicul operei lui M.Beniuc atrage atenţia prin folosirea cuvintelor regionale şi a arhaismelor, referitoare la viaţa satului şi preocupările oamenilor din acest areal. Ca poet al câmpului, cum îi plăcea să-şi spună, Mihai Beniuc se dovedeşte un profund cunoscător al vieţii şi graiurilor din Transilvania, Moldova şi Muntenia. Cuvintele cu mai mare frecvenţă în vocabularul poetic al lui Beniuc sunt cele care se referă la obiecte de gospodărie, la denumirea unor unelte, obiecte de îmbrăcat, etc.Printre acestea sunt: laiţă, meliţă, brăzdar, blid, opaiţ, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cuşmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic şi popular- asemenea lui Coşbuc şi Goga. Din graiurile populare, Beniuc a cules expresii, proverbe, zicători, locuţiuni pe care le-a interferat, sau ţesut, cum îi plăcea să spună, apoi în structura versurilor sale dându-le o nouă strălucire. Iată câteva exemple: a ţi se face pielea găină:”A fost pe-aici odată un Horea / Vi se face pielea de găină? “( p. 104 din volumul Poezii, ESPLA, 1960 ), sau cine samănă vânt culege furtună: “Ţine minte: vânt de sameni azi, / Mâine ai furtună din ce sameni “( p.145 ).  
 
În primul volum Cântece de pierzanie, apărut în 1938, neologismele abundă, împerechindu-se organic cu arhaismele şi expresiile populare: candid, cofetărie, sonfeti, funest, undă revolută, vervă, etc.  
 
Influenţa populară pe care am constatat-o în mai toate sectoarele limbii poetice a lui Beniuc este vizibilă şi în stil. Multe din poeziile sale au un character de oralitate.  
 
În poezia lui Beniuc, deşi el efirmă la început că are o mare încredere în forţele proprii şi detestă exemplele, întâlnim totuşi şi alte influenţe, la început vizibile, mai apoi assimilate creator. Ce mai puternică este a lui Eminescu, apoi Goga şi Coşbuc.  
 
În mai toate volumele de poeze publicate, şi nu sunt puţine, se observă că poetul utilizează atât versul liber, cât şi versul clasic. În poeziile din tinereţe Beniuc foloseşte versul liber, spre bătrâneţe abordează versul clasic. În volumul În voia vântului, apărut în 1987, pe lângă alte volume, din care lipseşte filonul politic, Mihai Beniuc este un poet autentic.  
 
Al.Florin ŢENE  
 
Membru UZPR  
 
Președintele național al Ligii Scriitorilor Români  
 
Membru al Academiei Americană Română de Artă și Știință  
 
Referinţă Bibliografică:
Al.Florin Țene:Personalităţi uitate, de ce ? Mihai Beniuc / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2695, Anul VIII, 18 mai 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!