CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

TOP AUDIENȚĂ
PROZĂ

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
PROZĂ


Acasa > Impact > Istorie >  


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017        Toate Articolele Autorului

Despre comemorarea deputaților bucovineni din Dieta de la Viena ' Interviu cu prof. univ. dr. Ioan Bolovan Săptămâna aceasta a avut loc la Parlamentul austriac comemorarea deputaților bucovine
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Despre comemorarea deputaților bucovineni din Dieta de la Viena – Interviu cu prof. univ. dr. Ioan Bolovan 
  
Săptămâna aceasta a avut loc la Parlamentul austriac comemorarea deputaților bucovineni prezenți în anul 1861 în Dieta de la Viena. La eveniment a participat în calitate de invitat și prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, prilej cu care a susținut o scurtă prelegere despre semnificația prezenței acestora în Parlamentul de la Viena. 
  
Din dorința de a explica cititorilor Jurnalului Românesc mai pe îndelete importanța acestui eveniment, i-am solicitat domnului doctor Bolovan un scurt interviu la care domnia sa a răspuns cu o plăcere deosebită. Vă invităm, în cele ce urmează, să citiți conținutul acestuia. 
  
Ionuț Țene: Stimate domnule, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorector Universitatea ”Babeș-Bolyai”, ați participant recent din partea Universității ”Babeș-Bolyai” la un eveniment inedit desfășurat în Viena la Parlamentul Austriei, în organizarea Asociației Culturale ”Mihai Eminescu” privind comemorarea foștilor parlamentari români din fostul imperiu dualist. A fost Viena, capitala unei Europe unite în miniatură acum două secole? 
  
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: Într-un anume sens, da, mai ales daca ne raportăm la prezentul imediat, respectiv la Uniunea Europeană de astăzi. În perioada premergătoare Primului Război Mondial, Viena a fost capitala unui imperiu în cadrul căruia autoritatea centrală a cunoscut momente de exercitare a puterii în mod absolut uneori, sau în colaborare cu reprezentanții politico-administrativi ai națiunilor din provincii alteori. La un moment dat, datorită presiunii exercitate de aristocrația maghiară, Curtea de la Viena a fost nevoită în anul 1867 să împartă administrarea imperiului cu guvernul de la Budapesta, ceea ce deosebește oarecum Imperiul Austro-Ungar de UE. Din altă perspectivă, între cele două entități politico-administrative există similitudini în ceea ce privește evoluțiile economico-sociale bunăoară. Așa cum azi se vorbește de Europa cu mai multe viteze, tot așa monrahia habsburgică a fost o structură cu mai multe motoare. Dezvoltarea economică alertă, dezvoltarea și modernizarea ce a însoțit majoritatea provinciilor centrale, nordice și vestice ale imperiului în secolele XVIII-XIX a fost asociată și cu o perpetuare a disparităților economice în teritoriile estice și sud-estice din monarhie. Sărăcia cronică din aceste provincii a generat o emigrare masivă din Galiția, Slovacia, Transilvania etc. precum se întâmplă și în UE. În concluzie, Viena a fost și capitala unei Europe în miniatură atât unite cât și dezbinate, a unei zone bogate și civilizate dar și a unor teritorii înapoiate. 
  
I.Ț: Există o nostalgie a ”Mitteleuropa” astăzi? 
  
I.B: De la lucrarea memorialistică a lui Stefan Zweig (Lumea de ieri…) și nu numai, nostalgia unei Europe Centrale, a unei Belle Epoque, a unei lumi aflate departe de ororile aduse de Marele Război, a fost o constantă a gândirii multor reprezentanți ai elitelor germane, poloneze, cehe, slovace, românești, croate, slovene etc. Această nostalgie a fost amplificată după 1945 mai ales de elitele din țările din Europa Centrală ajunse sub dominația Moscovei, încât perpetuarea unei atari nostalgii după 1989 este firească în condițiile convulsiunilor social-politice cu care s-au confruntat multe țări foste comuniste în ultimii 27 de ani. 
  
I.Ț: Apelul la istoria comună parlamentară româno-austriacă poate fi un factor de coeziune și înțelegere reciprocă pentru edificarea unei Europe unite în această parte a continentului și un exemplu după modelul patentat franco-german? 
  
I.B: Cu siguranță da, și nu numai istoria parlamentară comună româno-austriacă ci și cele polono-austriacă, ceho-austriacă, italo-austriacă ș.a. au reprezentat experiențe comune ale reprezentanților mai multor națiuni din imperiu. Activitatea lor comună politico-parlamentară a demonstrat faptul că dincolo de apartenența etno-lingvistică diversă, conclucrarea în interesul cetățenilor pentru promovarea unor legi de care să beneficieze toți locuitorii monarhiei a fost o constantă. De aceea, se poate studia din istoria parlamentară comună de până la 1918 cum pot funcționa oameni aparținând unor națiuni diferite într-o echipă investită cu multiple roluri de legiferare în beneficiul comunității, pentru ca azi în UE să fie oferite modele de comportament civic și politic. 
  
I.Ț: La Viena există un cult pentru cei care au studiat în capitala imperială cum au fost Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu sau George Enescu. Poate fi întâlnirea de la Parlament o nouă punte culturală între români și austrieci, iar Viena să devină și un centru cultural românesc de excelență astăzi, într-o Europă ce se redefinește între diversitate și unitate? 
  
I.B: Aveți dreptate, în afara celor 3 genii amintite de dumneavoastră au fost numeroase alte personalități ale culturii și științei românești care datorează universității vieneze formarea și debutul lor. Societatea studențească România Jună care a concentrat din 1871 activitatea mai multor organizații studențești românești din capitala imperiului a fost catalizatorul dar și liantul unor activități culturale care au forjat sentimental identitar. Astăzi, prin eforturile conjugate ale programelor Erasmus, ale burselor acordate de Ministerul Educației Naționale sau de Fundația Elias a Academiei Române, tot mai mulți tineri români beneficiază de stagii de documentare și formare în Austria în general și la Viena în special, astfel încât putem spera că Viena va redeveni un loc unde se va putea exprima excelența românească fiind o punte de între cele două state. 
  
I.Ț: Ca specialist remarcabil a istoriei Primului Război Mondial, cum comentați activitatea parlamentarilor români din Dieta de la Viena într-o epocă în care Austria și România erau în tabere diferite, adică în conflict? 
  
I.B: Desigur că anii Marelui Război au reprezentat o perioadă dificilă în istoria popoarelor din statele beligerante, de aceasta nu au scăpat nici românii din Vechiul Regat și evident nici românii din teritoriile aflate în componența imperiilor țarist și austro-ungar. Deputatul român bucovinean în Parlamentul austriac Constantin Isopescu-Grecul vorbea într-o interpelare din toamna anului 1916 de circa 6.000 de persoane de origine română din Transilvania care au fost internate în lagăre şi închisori de către autoritățile maghiare după intrarea României în război în vara anului 1916, solicitând intervenţia Curţii de la Viena în favoarea acestora. Din păcate, adeseori parlamentarii cetățeni austrieci aparținând etno-lingvistic națiunilor aflate în război în tabăra Antantei au fost priviți cu suspiciune, ceea ce a afectat și eficiența activității lor parlamentare. 
  
I.Ț: A salvat ofițerul Iuliu Maniu democrația parlamentară la Viena în toamna lui 1918? 
  
I.B: Este cunoscută implicarea unor contingente ale regimentelor majoritar românești din K.u.K. în toamna anului 1918 (lunile octombrie și noiembrie cel puțin) în asigurarea ordinii la Viena, Praga etc. Mulți ofițeri români (militari de profesie sau ofițeri în rezervă, cum era și cazul lui Iuliu Maniu) și-au adus un aport indiscutabil în fruntea soldaților la menținerea unui climat de ordine și siguranță în principalele orașe din monarhie împotriva unor elemente bolșevizate care doreau să provoace daune materiale și chiar să amenințe integritatea cetățenilor, precum și buna funcționare a instituțiilor publice. 
  
I.Ț: Poate fi de folos pentru înțelegerea Europei de azi apelul la rememorarea unui parlamentarism comun româno-austriac din ”cenușa imperiului”, conform unui celebru film românesc din anii `70? 
  
I.B: În mod cert da, așa cum am detaliat deja mai devreme. 
  
I.Ț: Ce impresie v-au lăsat parlamentarii austrieci la comemorarea parlamentarilor români din Dieta Austriei? E un interes real pentru România? 
  
I.B: Domnul deputat Dr. Harald Troch, cel care a fost alături de doamna Laura Hant organizatorul evenimentului din 28 martie (care este și un istoric strălucit), împreună cu colegii Domniei Sale care au fost de față au arătat un real interes nu numai pentru subiectul de istorie comemorat dar și pentru cunoașterea experiențelor comune româno-austriece, pentru oportunitățile pe care România le oferă. Dincolo de faptul că investițiile austriece în România ocupă un loc important în economia postdecembristă din țara noastră, legăturile personale multiple existente între români și austrieci prin intermediul etnicilor germani din România emigrați în Austria oferă o interfață de comunicare și relaționare între cele două țări. 
  
I.Ț: Cum v-au întâmpinat gazdele și, nu în ultimul rând, comunitatea românilor din Austria, care face demersurile legale pentru a fi recunoscută ca minoritate etnică? 
  
I.B: Pentru mine a fost o experiență deosebită să iau contact pentru prima dată cu reprezentanți ai comunității românești din Viena, membri ai clerului, oameni de afaceri, tineri etc. Am rămas cu impresii positive în legătură cu calitatea umană a acestora, dorința lor de a-și prezerva identitatea proprie dar și de a se comporta adecvat și de a fi loiali țării în care trăiesc. Cred că demersurile lor pentru a fi recunoscuți ca și minoritate etnică sunt îndreptățite fiindcă românii sunt locuitori cu tradiție îndelungată pe teritoriul Austriei imperiale dar și republican. Firește că numărul românilor care au o locuire continuă în Austria de foarte multe decenii nu este foarte mare și că după 1989 a crescut numeric exploziv comunitatea românească, dar aceasta nu trebuie să fie o rezervă pentru autoritățile austriece care pot să ia în considerare mai ales faptul că românii sunt o minoritate istorică în această țară. Sper ca demersurile românlor să fie încununate cu success. 
  
I.Ț: Aveți amabilitatea să adresați un mesaj românilor din Austria din partea conducerii celei mai titrate universități românești aflate în clasamentul Top 500 universități din lume? 
  
I.B: UBB este cu câteva domenii/programe de studii în topul celor mai bune 500 de universități din lume dar de departe este cea mai mare universitate a României prin numărul de cadre didactice și de studenți și pe primul loc în țară la multe domenii. De aceea ne face o reală bucurie să transmitem românilor din comunitatea românească din Austria gânduri bune și urarea de a avea Sărbători Pascale cu sănătate și bucurii și să privească cu încredere la universitatea noastră. 
  
Dr.Ionuț ȚENE 
  
Referinţă Bibliografică:
Despre comemorarea deputaților bucovineni din Dieta de la Viena ' Interviu cu prof. univ. dr. Ioan Bolovan Săptămâna aceasta a avut loc la Parlamentul austriac comemorarea deputaților bucovine / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

TOP AUDIENȚĂ
POEZIE

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!