CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Strofe > Ritmuri >  




Autor: Adina Dumitrescu         Ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017        Toate Articolele Autorului

Adina DUMITRESCU - HÂRJOANA CU MINE (VERSURI)

 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
JOCURILE CREPUSCULULUI  
 
Mă las vederii ambilor ochi  
pe jumătate, mă imaginez întâi în  
mijlocul teatrului de păpuşi  
trasă de sfori, ocolesc nori,  
vreau să aleg doar crini şi  
bujori, vieţii. Mă împiedic,  
mă încurc, adevărurile curg  
aliniindu-se, dezvelindu-se.  
Fug aproape de amurg în alt joc,  
în acela al umbrelor, sunt deja  
aşezată în spatele umbrei ce pare  
mai înaltă, imit, mă ţin după ea,  
până ce la un colţ, mă văd  
umbrită, părăsită. Nevăzută mi-e  
umbra din cotitură, joc mai  
departe singură, prin propria-mi  
umbră. Veţi spune că e prea  
neagră, că e cenuşă? Vă răspund  
că nu este decât sinceritate.  
Decât umbra cuvintelor înşirate  
din vârful peniţei sau a cuvintelor  
goale, lipsite de inimă, mai bine o  
inimă plină, fonetic surdă, dar în  
plină bătaie, năvalnică. Munca  
Sisifului e greu văzută. O accept.  
Măcar e benignă celorlalţi fraţi!  
Că doi fraţi sori par a se desprinde  
pentru totdeauna din astru vă  
e catastrofă? Greşeală! Nimic  
nu este ceea ce pare. Doar  
veşnicia ştie, păstrează treze,  
umbrele îmbrăţişate indestructibil,  
unindu-le…  
 
 
HÂRJOANA CU MINE  
 
mi-e necunoscută, m-am obişnuit  
să fiu stârnită spre feţe triste, sărace,  
stinse sau vesele, nesătule de râs  
în petrecerea sărbătorilor.  
Alergarea mea înspre ele nu se pune,  
intenţiile bune fac bradul verde,  
împodobit, dăruit. Un pui de viforniţă,  
o buclă şi-o întoarcere pe dos,  
o întindere la perete cu braţele  
întinse, ţepene ca ale vitruvianului atins de  
săgeţile dartsului între clavicule  
după ce, golindu-mi cămările sufletului,  
chibzuisem să mi-o umplu pe-a mea. Un zid,  
un stop, un scop nedefinit, o lehamite  
neştiută îmi lipeşte visurile, bariere  
mi-s puse, din faţă şi din spate un şubler  
mă strânge, pleacă de aici, lasă-mă,  
dă-te la o parte, e ora împodobirii  
bradului, îmi trebuie spaţiu, locuri goale  
să-mi desfăşor globurile, să îmbin cutii cu  
funde, dorinţe să ambalez pentru voi.  
Pentru mine am timp la sfârşit. Din strânsoare  
reuşesc să-mi scap gândurile, să le  
aşez, de ce nu mă mobilizez ca-n anii  
duşi, buni, răi, dar cu zurgălăi? Ştiu,  
nu mi-am pregătit tema îmbinării sau disocierii  
culorilor mele, dă-mi drumul, voi îmbrăca  
un brad caleidoscop din culorile anilor  
trecuţi, am clopoţeii şi beteala roşie folosite  
brazilor cântători ai copiilor, pe cele galben satinate  
legate în funde perlate, ascunziş lacrimilor  
înghiţite, pe cele argintii lângă ţurţurii stropi,  
stalactite aşteptând stalagmitele bolţilor trainice,  
am globurile verzi ţepoase ale învelişurilor  
castanelor necăzute, pe cele albe pictate  
de marţipanul migdalelor decojite, iar în sân,  
păstrate să nu se spargă, le am pe cele roz strânse  
buchet elitrelor străvezii, dansatoarele ţipirigului.  
Mă eliberez, umplu cu toate parchetul, scot bradul  
în balconul rece, las covor globurile şi-mi zic,  
acum ai unde te hârjoni, dacă-ţi faci şi un tobogan  
vopsit, eşti ca la McDonalds, avanti! Mă ridic greu  
ţinându-mi cu mâna trena, ocup locul din mijlocul  
mesei şi-aştept să mă-nconjure pânzele păianjenilor  
ce pândesc în spatele orologiului. Nu v-am uitat  
nici în seara asta, sunt cu voi, doar că eu, nu-mi  
duceţi grija, sunt în hârjoană cu mine şi aştept să  
se termine ultimul cântec al lebedei din golful în care  
mi-am aruncat şi pantoful, ultimul…  
 
 
PÂNZE  
 
Pânze-nverzite de ferigi, de grâu înfrăţit abia încolţit,  
pânze înalte de munţi străbătuţi, umeziţi în şuviţe -  
bobiţe legate de rouă curg în izvoare vesele  
vârtejite, pânze albastre brânduşe apar pe sub poale  
de stejari seculari, pânze ca spicele galbene vălurite  
şi pânze cireşe cercei deodat' se deşiră, se desfac,  
putrezind sub noi pânze, cele vorbite, auzite.  
Conjuraţii, conspiraţii, scenarii de thrillere  
adulmecă, muşcă şi mestecă, se-nţepenesc vertebre  
cervicale ca-n uitătura de lup, se rup alianţe, turte de  
dat la grinzi ascut dinţi de şoarece, dispar clopoţeii  
săniilor, ciucurii căluşeilor, din graba dositului ori  
nesaţului. Feriţi casele de iama hoţilor, podurile de dinţii  
guzganilor, feriţi tot ce-i deasupra şi ce-i dedesubt, un crunt  
balaur cu o mie de capete ne va lua poama şi gazul, lemnul,  
coltucul de la gură, lăsându-ne flămânzi, bolânzi, muribunzi,  
morţi. Răsar odgoane legate, spânzurate, temute suflete-şi  
închid prăvăliile, praful acoperă prieteniile, frăţiile, pierzându-se  
tocmai esenţa, iubirea înfloritoare, roditoare, constructorul principal  
al trăirilor, bunurilor şi locurilor mai sus amintite.  
Inima-mi bate acum ca a sticletelui prins în pumn.  
De nimic nu mi-e mai teamă, ca de pierderea codrului de aramă  
ce umbra ne-ascunde, de nimic nu am spaimă ca de ochii reci  
plimbaţi pe pereţi, pe suflete moarte, aş fugi mâncând  
pământul ce-mi lasă pantoful pierdut clisei,  
m-aş face giulgiu, de n-aş mai simţi năluci  
dansând dansul mâinilor căutate, îndreptate spre noi,  
dinspre noi, norii ar îmbrăca cerul, soarele nu s-ar mai oglindi  
în mare, dacă n-aş mai vedea pânza-nflorită a visului, zâmbetul  
tău, aievea.  
 
 
PUNTEA ACEEA  
 
aproape de podul străin luminos  
la bază cu scâncete  
deunăzi simţeam cum mijise o punte  
din dureri şi doruri nespuse  
din veniri şi plecări  
din puful amintirilor  
şi parfumul florilor de azi.  
brazii-şi lăsau  
pânza lichenilor  
până-n pământ  
aroma răşinilor  
ameţea firea-n rotocoale  
elicoidale ce prindeau viaţă  
ţesând marginile  
stabilopozii trecerii.  
te văd trecând puntea.  
mă văd trecând puntea din sens  
opus colţurile buzelor  
mi se ridică în sus  
zâmbesc înduioşându-mă  
de picioarele-ţi goale  
în sandale şi sacou plus tricou  
te aşezi pe scaunul mesei  
bucătăriei sacadat tremurat  
spui m-am uitat am văzut acel  
faust a lui gounod nu este tot una  
cu fala lui goethe întinsă pe  
şaizeci de ani ba este băiete  
diferenţele stau în librete  
şi libretişti. carre scrise  
tot după titanul cu scaunul lângă  
homer dante voltaire  
de unde ne vine lumina  
bat-o vina că multora le piere  
orbecăind după poduri durate  
ridicătura vaselor de pe neva  
cândva vis în abisul minţilor.  
ce tot învârteşti locul  
trebuia să fii departe  
terminând lucrul cu desfăcutul  
casei. plăteşti degeaba chiria  
pe o-la-ri-u te-ai stabilizat ţi-ai luat  
te-ai mutat în locul cu balconul spre  
feţeni ai cum s-ar spune domiciliul  
în urbe ce tulburi  
la ape ameţindu-te ameţindu-le?  
mă mai plimb pe sub podul  
vinerii mari pe punte să văd petuniile  
muşcatele înflorite  
să mai aud şoaptele apelor  
înfruntându-se pe parole.  
afurisită punte  
cum se-ntinde de te învaţă  
şi cum să citeşti  
noul testament nu cercetând  
ci rugându-te.  
 
 
ÎNTRE PEREŢI  
 
peretele alb  
ce-mi acoperea spatele  
îşi sapă şanţuri  
devenind întâi canturi  
minuscule  
apoi litere hieroglife  
scrieri cuneiforme  
trepane cu rază mică  
de acţiune  
bătându-mă  
pe vecie lipindu-mă  
camera microscopului  
gena miopului  
luminat  
rămasă e pagină  
cenuşă cartagină  
pătrunsă în piele  
zilele mele le zbor  
între cenuşă  
şi cuie  
dezleagă-mă  
vindecă-mă  
----------------------------  
Adina DUMITRESCU  
Râmnicu-Vâlcea  
20 decembrie 2016  
Referinţă Bibliografică:
Adina DUMITRESCU - HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) / Adina Dumitrescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2205, Anul VII, 13 ianuarie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Adina Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Adina Dumitrescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!